Alexandru Lazescu

Încrederea excesivă a superputerii în ascensiune în propriile forțe, stimulată de un curent de opinie care consideră că Vestul a pierdut deja partida, în combinație cu subestimarea adversarului poate fi extrem de periculoasă.

Atitudinea președintelui Trump ar putea duce la o creștere accentuată a sentimentelor antiamericane în Europa, un proces care poate provoca fracturi ireversibile la nivelul Vestului.

Noile evoluții tehnologice oferă regimurilor autoritare avantaje comparative semnificative în demersul de erodare și discreditare a democrațiilor liberale.

Reproșul fundamental care i se aduce lui Donald Trump, inclusiv de către cei care cred în necesitatea unui răspuns ferm în legătură cu abuzurile Chinei, este lipsa unei viziuni coerente pe termen lung.

Nu mai suntem nici în condițiile aritmeticii globale bipolare Est-Vest de pe vremea URSS și nici nu mai putem vorbi despre un front occidental unit.

Nu este întâmplător faptul că firma Cambridge Analytica s-a implicat atât în campania lui Donald Trump, cât și în cea a taberei pro-Brexit. Ambele exprimă aceeași agendă ideologică antiglobalistă, antimultilateralism, asumată public de susținătorul celor două mișcări, Steve Bannon.

Trump a avut dintotdeauna impulsuri protecționiste, iar viziunea sa generală despre lume este una relativ simplistă, o proiecție a experienței sale de om de afaceri din sectorul imobiliar.

Beijingul se concentrează pe slăbirea unității occidentale, atât în interiorul Europei, cât și a celei transatlantice, în sincronism cu ceea ce dorește de fapt și Moscova.

Există două reuniuni tradiționale importante cu reverberații mondiale la începutul fiecărui an.

La 30 ianuarie, președintele american Donald Trump a susținut, timp de 80 minute, primul său discurs despre „Starea Uniunii“.

Klaus Schwab, inițiatorul Forumului Economic Mon­dial de la Davos, a adus pe scenă o fanfară care a intonat un fel de salut îna­intea intervenției pre­ședintelui american. O dovadă că lumea a în­ce­put să se obișnuiască cu Donald Trump.

Semnificația vizitei premierului nipon în regiune trebuie înțeleasă drept o replică la desantul chinezesc din această parte a Europei.

Mulți sunt de acord că, în ciuda unor inadvertențe și erori, volumul Fire and Fury al lui Michael Wolff face o descriere în mare parte corectă a atmosferei haotice care domnea la Casa Albă după începerea mandatului lui Donald Trump.

În perioada Războiului Rece, asistam la o bătălie între două tipuri de narațiuni ideologice: capitalism vs. comunism, fiecare sistem pretinzând că este superior celuilalt. Acum lucrurile sunt mai complicate.

Cu situația internă aflată sub control ferm şi cu un prestigiu internațional în creștere mai ales printre regimurile autocratice, Vladimir Putin își poate permite să aștepte și să exploateze cu răbdare oportunitățile pe care i le oferă din plin evoluțiile pe plan internațional.

În ciuda controverselor legate de favorizarea fluxului migraționist masiv din 2015, nu par să existe deocamdată alternative serioase mai tentante în raport cu Angela Merkel pe scena politică germană.

Tendințele izolaționiste ale SUA, pe fondul retragerii din TPP, impredictibilitatea președintelui, ostilitatea sa față de aranjamentele multilaterale lasă cale liberă dominației Chinei.

Beijingul spune că modelul său economic este superior celui occidental bazat pe primatul forțelor pieței libere.

Rețeta e una simplă dar eficace: amplificarea unor resentimente istorice și promisiunea unui viitor luminos în care, în chip miraculos, mai toate problemele oamenilor își vor găsi rezolvarea

Autocrația meritocratică poate constitui o inspirație, ca model de societate, pentru țările în curs de dezvoltare, spune Beijingul.

Fanii lui Bernie Sanders sau Jeremy Cor­byn sunt indignați atunci când idolii lor sunt asemănați cu Donald Trump. Cu toa­te acestea, e foarte posibil ca impactul pri­milor să fie unul potențial mai sever, în sens negativ, decât cel imputat pre­șe­din­telui american.