Alexandru Lazescu

În timp ce puterile europene majore doresc o finalizare rapidă a războiului din Ucraina, indiferent de rezultat, pentru America miza acestuia este cu impact asupra competiției geopolitice cu China

Ambițiile elitelor politice, corporatiste, ONG-iste reunite la Davos de a impune soluții radicale pentru gestiunea Planetei se lovesc de ostilitatea stângii și de reconfigurările geopolitice.

Nu doar țările de pe flancul estic, ci și cele din grupul scandinav nu au deloc încredere că o Europă suverană, sub comandă franco‑germană, decuplată de „anglo‑saxoni”, le‑ar putea asigura securitatea.

Cei care își imaginează că Războiul Rece poate fi evitat nu realizează amploarea turbulențelor geopolitice cu care ne confruntăm și faptul că acesta este deja în curs.

Marile ambiții ale Rusiei sunt în disonanță cu capacitatea de a le transpune în realitate, se lovesc de lipsa unei forțe reale de atracție pentru țările pe care le-ar dori în sfera sa de influență.

Tot mai multe voci anunță sfârșitul globalizării, „așa cum o știam”, iar intrarea într-un nou Război Rece, marcat de instabilitate și de riscuri ridicate, este o certitudine.

Dacă excludem propaganda Kremlinului, simpatiile față de Putin sunt influențate de resentimente antioccidentale și de argumentul extinderii excesive a NATO care ar fi provocat Rusia.

UE, Occidentul în ansamblu, plătește prețul unei viziuni naive care a văzut diplomația ca o alternativă la război, ignorând senin ceea ce autocrații ne spuneau explicit de o bună bucată de vreme.

Conferința de Securitate de la München, marcată de criza din Ucraina; la Beijing, revenirea practicii utilizării sportului ca vehicul de propagandă - alte semne de reîntoarcere la perioada Războiului Rece

Am putea găsi indicii privind felul în care ar arăta o potențială lume croită după modelul dorit de Putin și Xi Jinping uitându-ne la modul în care China controlează obsesiv actualele Jocuri Olimpice?

Nu doar lumea, raporturile de putere de pe plan global, ci și valorile considerate definitorii asociate cu democrația liberală s-au schimbat masiv în cele trei decenii scurse de la dizolvarea URSS.

Moscova crede că în actualul context geostrategic poate exercita, în corelație cu China, presiuni asupra Statelor Unite pentru a obține o sferă de influență în Europa de Est similară cu cea din perioada so

Pe moment, Moscova vrea să discrediteze demersurile occidentale de protejare a Ucrainei în fața presiunilor Rusiei și să dinamiteze încercările acesteia de integrare în structurile euroatlantice.

Prin soluțiile utilizate pentru gestiunea crizei generate de pandemie, va ajunge oare Occidentul să semene tot mai mult cu China?

Apelurile la abordări globale responsabile sună bine la nivel de discurs, dar sunt în totală contradicție cu realitățile unei lumi în care competiția pentru putere și resurse are prioritate.

O serie de dezvăluiri făcute de o fostă angajată Facebook are reverberații majore pe ambele maluri ale Atlanticului.

China va fi principalul beneficiar al unor politici occidentale complet nerealiste care își propun ambițioase ținte neutrale de emisii de carbon.

Indiferent cine va fi noul cancelar, principalul beneficiar va fi Macron, care va avea o mult mai mare libertate de mișcare în promovarea proiectului Europei suverane.

Evenimentele din Afganistan vor avea efecte globale majore. Vom asista oare la unul dintre acele momente de cotitură din istorie care anunță începutul sfîrșitului unei lumi?

Când țările în care se aplică politicile socialiste ajung în ruină economică și la proteste reprimate brutal, falanga progresistă ne explică că motivul este că nu se aplică cu adevărat socialismul.

În Europa și în America, spre deosebire de Asia, interesul din spațiul universitar pentru domeniile științelor și ingineriei este în declin de o bună bucată de vreme.