Alexandru Lazescu

Episodul balonului chinezesc a crescut și mai mult temperatura relațiilor dintre Statele Unite și China, care oricum se circumscriu unei realități politice de tip Război Rece.

Experți, tot mai intoleranți față de orice păreri care le contrazic pe ale lor, ONG-uri și organizații internaționale tind să aibă un cuvânt hotărâtor în definirea „urgențelor morale” ale momentului.

China și Rusia rămân în aceeași strânsă alianță și pare destul de riscant să crezi în promisiunile Partidului Comunist Chinez, care a încălcat grosolan tratatul în privința Hong Kongului.

După preluarea Twitter și dezvăluirile sale, Elon Musk a devenit ținta unor atacuri concertate, nu doar mediatice, ci și prin declarații ale unor înalți oficiali sau ale unor agenții guvernamentale.

Anul viitor va fi marcat de o intensificare a tensiunilor geopolitice și a bătăliei globale pentru resurse și influență, care în 2022 a intrat într-o fază critică.

Întâlnirea Biden – Xi Jinping din Bali are loc în contextul în care competiția geopolitică dintre cele două țări continuă pe dimensiunile cunoscute: alianțe, tehnologie, capacități militare.

Sub conducerea lui  Xi Jinping, tehnologiile de vârf au devenit un instrument strategic pentru extinderea controlului Partidului Comunist asupra societății și în demersul de obținere a hegemoniei globale.

Alegerile din Italia accentuează tendința de a aduce valorile culturale și chestiunea raporturile dintre Comisia Europeană și statele membre în centrul disputelor electorale viitoare din UE.

 „Dacă pentru britanici Elisabeta a II-a a fost regina lor, pentru noi ea a fost pur și simplu Regina”, a descris Macron relația cu totul specială a acesteia cu francezii, dar și cu restul lumii.

Europenii, și afirmația este valabilă și pentru România, nu par să realizeze că războiul din Ucraina ne va schimba radical viața și impactul acestuia se va simți multă vreme de acum încolo

Sub impactul presiunilor sociale, exploziei prețului energiei și crizei economice, sprijinul din Europa de Vest, mai ales din Germania, față de Ucraina devine tot mai problematic.

Războiul din Ucraina, care nu mai lasă niciun fel de îndoială în privința existenței unui nou Război Rece, găsește un Vest privit mai degrabă cu ostilitate în restul lumii.

Războiul din Ucraina a amplificat crizele globale deja existente, iluziile că mai este posibil modul de viață din trecut și că pot fi menținute politicile sociale generoase trebuie abandonate.

În timp ce puterile europene majore doresc o finalizare rapidă a războiului din Ucraina, indiferent de rezultat, pentru America miza acestuia este cu impact asupra competiției geopolitice cu China

Ambițiile elitelor politice, corporatiste, ONG-iste reunite la Davos de a impune soluții radicale pentru gestiunea Planetei se lovesc de ostilitatea stângii și de reconfigurările geopolitice.

Nu doar țările de pe flancul estic, ci și cele din grupul scandinav nu au deloc încredere că o Europă suverană, sub comandă franco‑germană, decuplată de „anglo‑saxoni”, le‑ar putea asigura securitatea.

Cei care își imaginează că Războiul Rece poate fi evitat nu realizează amploarea turbulențelor geopolitice cu care ne confruntăm și faptul că acesta este deja în curs.

Marile ambiții ale Rusiei sunt în disonanță cu capacitatea de a le transpune în realitate, se lovesc de lipsa unei forțe reale de atracție pentru țările pe care le-ar dori în sfera sa de influență.

Tot mai multe voci anunță sfârșitul globalizării, „așa cum o știam”, iar intrarea într-un nou Război Rece, marcat de instabilitate și de riscuri ridicate, este o certitudine.

Dacă excludem propaganda Kremlinului, simpatiile față de Putin sunt influențate de resentimente antioccidentale și de argumentul extinderii excesive a NATO care ar fi provocat Rusia.

UE, Occidentul în ansamblu, plătește prețul unei viziuni naive care a văzut diplomația ca o alternativă la război, ignorând senin ceea ce autocrații ne spuneau explicit de o bună bucată de vreme.