Alexandru Lazescu

Tot mai multe voci anunță sfârșitul globalizării, „așa cum o știam”, iar intrarea într-un nou Război Rece, marcat de instabilitate și de riscuri ridicate, este o certitudine.

Dacă excludem propaganda Kremlinului, simpatiile față de Putin sunt influențate de resentimente antioccidentale și de argumentul extinderii excesive a NATO care ar fi provocat Rusia.

UE, Occidentul în ansamblu, plătește prețul unei viziuni naive care a văzut diplomația ca o alternativă la război, ignorând senin ceea ce autocrații ne spuneau explicit de o bună bucată de vreme.

Conferința de Securitate de la München, marcată de criza din Ucraina; la Beijing, revenirea practicii utilizării sportului ca vehicul de propagandă - alte semne de reîntoarcere la perioada Războiului Rece

Am putea găsi indicii privind felul în care ar arăta o potențială lume croită după modelul dorit de Putin și Xi Jinping uitându-ne la modul în care China controlează obsesiv actualele Jocuri Olimpice?

Nu doar lumea, raporturile de putere de pe plan global, ci și valorile considerate definitorii asociate cu democrația liberală s-au schimbat masiv în cele trei decenii scurse de la dizolvarea URSS.

Moscova crede că în actualul context geostrategic poate exercita, în corelație cu China, presiuni asupra Statelor Unite pentru a obține o sferă de influență în Europa de Est similară cu cea din perioada so

Pe moment, Moscova vrea să discrediteze demersurile occidentale de protejare a Ucrainei în fața presiunilor Rusiei și să dinamiteze încercările acesteia de integrare în structurile euroatlantice.

Prin soluțiile utilizate pentru gestiunea crizei generate de pandemie, va ajunge oare Occidentul să semene tot mai mult cu China?

Apelurile la abordări globale responsabile sună bine la nivel de discurs, dar sunt în totală contradicție cu realitățile unei lumi în care competiția pentru putere și resurse are prioritate.

O serie de dezvăluiri făcute de o fostă angajată Facebook are reverberații majore pe ambele maluri ale Atlanticului.

China va fi principalul beneficiar al unor politici occidentale complet nerealiste care își propun ambițioase ținte neutrale de emisii de carbon.

Indiferent cine va fi noul cancelar, principalul beneficiar va fi Macron, care va avea o mult mai mare libertate de mișcare în promovarea proiectului Europei suverane.

Evenimentele din Afganistan vor avea efecte globale majore. Vom asista oare la unul dintre acele momente de cotitură din istorie care anunță începutul sfîrșitului unei lumi?

Când țările în care se aplică politicile socialiste ajung în ruină economică și la proteste reprimate brutal, falanga progresistă ne explică că motivul este că nu se aplică cu adevărat socialismul.

În Europa și în America, spre deosebire de Asia, interesul din spațiul universitar pentru domeniile științelor și ingineriei este în declin de o bună bucată de vreme.

Aniversarea a 100 de ani de la crearea Partidului Comunist Chinez i-a dat prilejul lui Xi Jinping să-şi reafirme controlul absolut asupra ţării şi să reitereze ambiţiile globale ale Chinei.

Comunicatele agreate la G7, critice față de Rusia și China, nu sunt nici pe departe o garanție că SUA și europenii se vor găsi pe aceeași baricadă în marile confruntări geopolitice ale momentului.

Niall Ferguson demontează mitul că liderii mai degrabă decît aparatele birocratice rigide poartă vina pentru eșecuri în gestiunea catastrofelor, așa cum s-a întâmplat și în pandemia de COVID-19.

Abandonarea scepticismului și spiritului critic, elemente esențiale și definitorii, pentru civilizația occidentală, ar putea să aibă consecințe fatale.

Ceea ce s-a întîmplat recent la granița Ucrainei poate fi văzut și în contextul unui demers comun al Rusiei și Chinei de dezagregare a ordinii internaționale actuale.