Alexandru Lazescu

Paradoxal, dar, din punctul de vedere al păstrării distanței UE față de Rusia, s-ar putea ca toți cei din Est care au criticat-o virulent pe dna Merkel, din cauza imigrației, să fie cei care o vor regreta.

Eventuala hegemonie franco-germană post-Brexit va accentua suspiciunile în interiorul UE și va crea destule tensiuni interne, și nu doar pe relația Est–Vest.

Sunt metodele agresive utilizate de Donald Trump în relația cu partenerii occidentali cea mai bună cale de a construi o coaliție care să reacționeze unitar în confruntarea cu Beijingul?

Diviziunile tot mai accentuate care separă Estul de Vestul continentului riscă să provoace o dinamică geopolitică distructivă care găsește România într-o postură extrem de nefavorabilă, și din punctul de vedere al climatului politic intern, și din cel al contextului internațional.

O eventuală axă ruso-chineză ar putea contesta supremația americană pe trei componente esențiale: domeniul militar, statutul dolarului de monedă de referință a lumii și dominația corporațiilor tehnologice.

Cu fiecare pas făcut de o parte și de alta a Atlanticului, există riscul să se ajungă într-un punct fără întoarcere în care să asistăm la dizolvarea definitivă a parteneriatului euroatlantic.

Henry Kissinger crede că o comunitate atlantică divizată va transforma Europa într-un apendice al Eurasiei, plasând-o sub controlul Chinei.

Intenția declarată a fostului strateg al lui Donald Trump este aceea de a stimula și sprijini curentele populist-naționaliste europene pentru a submina și în final dezmembra Uniunea Europeană.

Nu e deloc exclusă o decuplare a Europei de America și o reconfigurare a alianțelor strategice, cel puțin temporar, în interiorul patrulaterului geopolitic Statele Unite- Europa-Rusia-China.

O serie de curente europene, la nivel politic dar și în spațiul intelectual, par foarte grăbite să se "elibereze" de "nefasta" influență anglo-saxonă, adică de Marea Britanie și America

În realitate, nimeni nu crede în mod serios că liderul de la Phenian are intenția să renunțe la programul său militar nuclear.

În ciuda retorcii inflamate de la Istanbul, chestiunea palestiniană a ajuns să fie una de interes secundar, cel puțin pentru o parte dintre statelor arabe pentru care marea amenințare este Iranul.

Administrația Trump pare prizoniera unei percepții supradimensionate asupra capacității SUA de a-și impune agenda proprie la nivel global.

Încrederea excesivă a superputerii în ascensiune în propriile forțe, stimulată de un curent de opinie care consideră că Vestul a pierdut deja partida, în combinație cu subestimarea adversarului poate fi extrem de periculoasă.

Atitudinea președintelui Trump ar putea duce la o creștere accentuată a sentimentelor antiamericane în Europa, un proces care poate provoca fracturi ireversibile la nivelul Vestului.

Noile evoluții tehnologice oferă regimurilor autoritare avantaje comparative semnificative în demersul de erodare și discreditare a democrațiilor liberale.

Reproșul fundamental care i se aduce lui Donald Trump, inclusiv de către cei care cred în necesitatea unui răspuns ferm în legătură cu abuzurile Chinei, este lipsa unei viziuni coerente pe termen lung.

Nu mai suntem nici în condițiile aritmeticii globale bipolare Est-Vest de pe vremea URSS și nici nu mai putem vorbi despre un front occidental unit.

Nu este întâmplător faptul că firma Cambridge Analytica s-a implicat atât în campania lui Donald Trump, cât și în cea a taberei pro-Brexit. Ambele exprimă aceeași agendă ideologică antiglobalistă, antimultilateralism, asumată public de susținătorul celor două mișcări, Steve Bannon.

Trump a avut dintotdeauna impulsuri protecționiste, iar viziunea sa generală despre lume este una relativ simplistă, o proiecție a experienței sale de om de afaceri din sectorul imobiliar.

Beijingul se concentrează pe slăbirea unității occidentale, atât în interiorul Europei, cât și a celei transatlantice, în sincronism cu ceea ce dorește de fapt și Moscova.