Pe aceeași temă
Gert Weisskirchen, in varsta de 60 de ani, este purtatorul de cuvant pentru politica externa al fractiunii parlamentare social-democrate din Bundestag-ul de la Berlin si noul responsabil pentru problema antisemitismului al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). William Totok a stat de vorba cu d-l Weisskirchen si ne-a trimis transcrierea acestui interviu ce fusese difuzat de postul de radio Deutsche Welle.
Domnule Weisskirchen, v-as ruga la inceput sa ne explicati ce inseamna functia pe care o veti ocupa in cadrul OSCE si care vor fi problemele asupra carora va veti concentra in activitatea dvs.
Presedintele OSCE, care este acum ministrul sloven de Externe, inca nu mi-a schitat terenul de activitate. Voi discuta cu el ce sarcini concrete imi revin in cadrul acestui mandat. Eu o sa-i fac o dubla propunere. Pe de o parte, o sa fiu un soi de pompier. Adica sa intervin, la nevoie, acolo unde vor avea loc actiuni antisemite, sa contribui la elucidarea incidentelor de acest fel si sa acord ajutor unor persoane de origine evreieasca. Pe de alta parte, voi propune editarea unui anuar. El va cuprinde atat intregul complex al evolutiei antisemitismului, cat si masurile de contracarare in spatiul OSCE. Anuarul va fi structurat pe cateva capitole. Un capitol va inregistra incidentele antisemite, altul va descrie contextul in care ele s-au produs si le va analiza. Cel de-al treilea capitol se va concentra asupra calificarii incidentelor si, in sfarsit, ultimul segment va fi destinat recomandarilor privitoare la combaterea politica a antisemitismului. In acest caz, imi pot imagina si un proces sustinut de monitorizare, adica a examinarii anuale a felului cum procedeaza statele pe teren legislativ, in vederea combaterii eficiente a fenomenului de antisemitism. Ma mai gandesc si la un capitol special care sa fie dedicat, in primul rand, educatiei privind Holocaustul. Tot aici ar mai intra si problema reflectarii antisemitismului de catre mass-media si in ce masura reproduce presa anumite modele tributare unor clisee antisemite. Asta se refera la intreaga gama publicistica, de la critica la adresa Israelului pana la benzile desenate, care pot transporta direct sau indirect conceptii antisemite.
Veti acorda recrudescentei nationalismului in Europa Rasariteana o atentie speciala?
In Europa Occidentala asistam in acest moment la extinderea unei forme noi a antisemitismului. Asta se explica prin faptul ca in unele tari, partial, integrarea unor emigranti cu un fundal cultural specific a esuat. Ciocnirea unor culturi diferite produce si forme diverse de antisemitism. Aceste forme ale antisemitismului nu exista in Europa Rasariteana. Acolo exista mai degraba formulele antisemitismului vechi, bazate pe conceptiile unui fundamentalism crestin sau pe niste prejudecati culturale fata de evrei. In consecinta, se poate face o deosebire dintre Europa Rasariteana si cea Occidentala. Ma tem insa ca aceste doua curente diferite, la un moment dat, se vor contopi, daca nu luam acum masurile necesare de prevenire. Adica acum, in faza aderarii unor state noi la Uniunea Europeana, trebuie semnalate momentele pericolului care ar putea duce la fuziunea antisemitismului traditional cu cel nou, ivit in urma unor conflicte sociale cu nationalitati migratoare. Daca nu se va contracara acum acest pericol, cele doua forme amintite se vor uni si se vor sprijini reciproc. Acesta este pericolul pe care-l prevad.
Cu prilejul celei de-a 60-a aniversari a eliberarii lagarului de la Auschwitz, guvernul roman a dat publicitatii o declaratie in care se afirma ca va tine cont de recomandarile cuprinse in Raportul final al Comisiei internationale pentru studierea Holocaustului in Romania. Totusi, in Romania mai exista orase, ca de pilda Cluj, in care strazile poarta numele dictatorului fascist Ion Antonescu. Ce parere aveti despre aceasta stare de fapt?
Este important ca momentele critice ale trecutului sa fie riguros elucidate. Acest demers constituie un obiectiv central educational in ceea ce priveste Holocaustul. Cu profesorii de istorie din Romania, de pilda, dar si cu cei din alte tari est-europene unde exista fenomene similare, trebuie discutat cum pot fi introduse in planurile de invatamant elementele necesare privind educatia, in vederea crearii unei constiinte de responsabilitate. In acelasi timp, bineinteles, trebuie sa existe si bunavointa guvernelor si ministerelor Educatiei si Invatamantului de a implementa acest obiectiv in realitatea scolara si universitara. Deci, avem nevoie, in primul rand, de o constiinta privind conflictele istorice. In Germania avem in vedere perioada 1933-1945, iar in Romania 1940-1944. In Romania se poate vedea o evolutie pozitiva in acest sens. Dar va fi nevoie ca aceasta evolutie pozitiva sa fie intensificata si transpusa in realitatea sociala si scolara. Deoarece OSCE are doar un mandat politic si nu juridic, noi putem doar sa lansam apeluri, de pilda, catre parlamente - in cazul acesta catre Parlamentul Roman de la Bucuresti - sa dezbata chestiunile mentionate in anuarul pe care-l vom publica. In caz de nevoie, parlamentele ar trebuie sa ia si niste decizii in vederea transformarii recomandarilor OSCE in legi. Noi nu dispunem de nici un instrument care sa ne permita mai mult decat a face propuneri, ele avand un caracter strict apelativ. Mai putem sa solicitam anual rapoarte care se vor prezenta in cadrul Adunarii Parlamentare OSCE sau in timpul intalnirilor cu reprezentantii diferitelor guverne, discutand cu reprezentantii Romaniei, de exemplu, in ce masura au fost receptate impulsurile pozitive.
In Parlamentul landului federal Saxonia din Dresda a avut loc un incident scandalos provocat de deputatii Partidului National-Democrat (NPD) - partid radical de dreapta. Reprezentantii NPD au refuzat sa pastreze un minut de reculegere pentru victimele regimului nazist, iar apoi, intr-o cuvantare, unul dintre deputati a trivializat Holocaustul prin comparatii inadecvate, folosind notiunea de "Holocaustul bombardamentelor" pentru a descrie bombardarea orasului Dresda din 13 februarie 1945 de catre puterile aliantei antihitleriste. Ce parere aveti despre bagatelizari similare care se folosesc si in Romania, unde deseori se vehiculeaza notiunea "Holocaustul rosu", atunci cand este vorba despre perioada dictaturii comuniste?
Trebuie retinut faptul ca Holocaustul este ceva singular. Asta se poate demonstra, daca se face o comparatie cu oricare alta intamplare istorica sau actuala. Holocaustul nu poate fi comparat cu nimic altceva. Singularitatea Holocaustului este incontestabila, deoarece distrugerea evreilor a avut trasaturile organizarii industrializate a politicii de nimicire. Aceasta politica s-a concentrat asupra exterminarii evreilor, urmarind eliminarea lor din aceasta lume. Adica, lichidarea lor. Toate celelalte intamplari groaznice, precum cele din centrul Africii, din Ruanda sau alte actiuni genocidare asemanatoare nu pot fi comparate cu incercarea de a-i distrugere in intregime pe evrei. Acest fapt ar trebui sa fie constientizat, indiferent de locul unde traim in Europa, in Apus sau in Rasarit. Pana-n prezent, Holocaustul a ramas un genocid incomparabil.
Berlin, 26 ianuarie 2005.
Interviu realizat de William Totok
