Pentru baronii locali, jurnaliștii nu sunt cetățeni

Un incident petrecut la Consiliul Județean Mehedinți, la ușa baronului Adrian Duicu, fost benzinar ajuns președinte județean, este o ilustrare perfectă pentru atitudinea arogantă a stăpânilor de județ față de presa locală.

Informația de Severin relatează că un jurnalist cu o cameră de luat vederi, colaborator la An­tena 3 și la un ziar local, a ajuns la cabinetul președintelui Consiliului Județean pentru a pune întrebări legate de o as­faltare pe zăpadă din Stre­ha­ia. „La intrare nu era gardian la poartă şi am mers până la secretariat. Când să intru în încăpere, un gardian a venit şi m-a luat de mână şi m-a bruscat. Eu am reu­şit să in­tru în birou, am în­trebat pe doamna secretară dacă este domnul Duicu şi mi-a zis să ies afară şi să îl aştept. Gardianul m-a lovit cu pumnul în faţă, am pus camera pe el, m-a împins în zid, mi-a dat din nou cu pumnul în faţă şi m-a împins pe scări. A venit şi şoferul preşedintelui Consiliului Judeţean care mi-a zis cine sunt eu şi de ce filmez pe toată lu­mea, mi-a lovit camera şi i-a rupt micro­fo­nul. Mi-au zis că n-am ce să le fac şi să sun la poliţie. Am depus plângere la po­liţie pentru a se face drep­tate“, povestește Nicolae Ușu­relu. Întrebat de presa locală despre incident, Duicu a decretat că individul e omul PDL (și co­laborează cu Antena 3?), că nu e jurnalist fiindcă nu are carte de muncă, că e scan­da­lagiu și face propagandă politică pentru por­tocalii și că, până la urmă, a scăpat ieftin. Dar, a admis baronul, subalternii vor fi aten­ționați. Adrian Duicu, descris de Evenimentul Zilei ca unul care își agresa mama, iar pe YouTube ca Pofticiosul de voturi de la referendum, de­cide în județ cine este și cine nu este jurnalist, dirijează in­formația în funcție de afiliere. Șeful județean a invocat lipsa de manieră în care a ales jur­nalistul să încerce abordarea, când ar fi putut să sune, să programeze in­terviul, ceea ce n-a făcut, fiindcă, a con­clu­zionat Adrian Duicu, n-a vrut decât să pro­voace scandal politic.

În Mehedinți instituția publică pare interzisă pentru inamici: jurnaliști neafiliați USL, oa­meni din opoziție sau care au îndrăznit să nu exprime entuziasm pentru PSD. „Ce e, dom­ne, aici? Sunt jos audien­ţele. Nu sunt aici!“, a ținut-o Duicu pe-a lui. „Domnule Duicu, sun­tem cetăţeni!“, au replicat colegii de breaslă ai jurnalistului agresat. „Nu sunteţi cetăţeni, sunteţi slugile PDL-ului. Cheamă, mă, poliţia! Lasă că vă liniştiţi. Imediat vă liniştiţi...“, a ameninţat Duicu, pecetluind mentalitatea de stăpân și abuzul de putere ca regulă.

Întâmplarea mi-a amintit, prin contrast, de o vizită făcută acum mai bine de zece ani în SUA într-o mică localitate din California, care nu avea pe atunci decât un post de radio, o televiziune locală și două ziare. Ziarul de opo­ziție tocmai câștigase un proces cu primarul care omisese să-i cheme la conferința de pre­să și pe jurnaliștii mai critici, care au primit informațiile abia a doua zi. Instanța a judecat situația de discriminare în care ziarul de opo­ziție fusese pus fiindcă primise informațiile mai târziu, fiind astfel dezavantajat în com­petiția media. Primarul a fost amendat per­sonal și obligat nu doar să scoată banii de amendă din buzunar, dar să respecte fără excepții regula de a oferi informații simultan tuturor jurnaliștilor. Nici acum zece ani, nici azi, în lumea democrației solide autoritățile locale nu-și pot permite să refuze cuiva, cu atât mai puțin jurnaliștilor, informațiile de in­teres public. Pentru agresiune sau admiterea ei, orice primar sau șef districtual ar fi plătit în SUA cu funcția și, posibil, cu libertatea. În România, instituțiile publice tind să devină bas­tioane bine păzite în jurul baronilor, de­parte de ochii iscoditori ai presei, pentru a putea digera în liniște bugetele dirijate spre averi ilicite. Cercetat de ANI pentru conflict de interese, după cum anunța Mehedințeanul, suspectat pentru prea multe diplome obținute în timp record (Duicu a devenit brusc ve­terinar, inginer, contabil și expert în apărare, susține Evenimentul Zilei), dar și pentru fraude la referendum, președintele C.J. Me­he­dinți desăvârșește profilul baronului local care deține controlul a tot ce mișcă (dar mai miș­că?), inclusiv al mass-media.

Din umbră sau pe față, baronii sunt și pro­prietarii presei locale. Nici Duicu nu face ex­cepție. Dacă mai scapă câte un ziar pe In­ternet sau vreun mic post de televiziune, ele sunt izolate și li se închide gura. Consilierii locali din Turnu-Severin tocmai au anulat un contract de asociere cu Terra-Sat Severin fi­indcă n-au fost îndeajuns lăudați. E valabil peste tot în România democrației originale, astfel boicotul difuzării cotidianului Eve­nimentul Zilei în orașe ca București, Reghin, Timișoara, Suceava, Craiova sau Focșani nu mai miră pe nimeni. Vorba lui Crin Antonescu: „mai apăreți?“. //