Scandalul interceptărilor. SRI pe tușă, anticorupția la ananghie?

Principala critică ce poate fi adusă hotărârii Curții Constituționale nu are în niciun caz legătură cu principiul - extragerea SRI din dosarele penale -, necontestat de mai nimeni, ci cu faptul că se face totul de pe azi pe mâine.

Andreea Pora 08.03.2016

De același autor

 

Decizia din 16 februarie, care de­clara neconstituțională sintagma „alte organe specializate ale sta­tului“ (articolul 142, al. 1, CPP), scoate complet din joc SRI în ce pri­vește dosarele pe­nale. Cel puțin spre asta par să se îndrepte lucrurile. Până acum, în lip­sa unei autentice dezbateri publice într-o chestiune atât de im­por­tan­tă, care va pro­du­ce reașezări ale sistemului de jus­tiție, probabil benefice pe termen lung, dar care pot vulnerabiliza pe termen scurt și mediu ac­ti­vi­tatea procurorilor și dosarele în curs, taberele s-au poziționat fă­ră nuanțe. Polemica atinge accen­te dramatice sau, din contra, tri­umfaliste, în ea implicându-se oa­meni de bună-credință, dar și falși apărători ai drepturilor omu­lui, jubilând la gândul rechinilor ce se vor strecura afară din plasa magistraților. Întrebarea mo­men­tu­lui e dacă va veni apocalipsa pentru anticorupție și crima or­ganizată sau se vor putea găsi so­luții de damage control? Cred, mai degrabă, în a doua variantă, dar cu certitudine va urma o pe­rioadă de haos.

 

Două ar trebui să fie palierele de analiză: 1) cât de vulnerabilizate vor fi dosarele în curs, cele aflate în faza de urmărire penală sau de­ja în instanțe, dar și cele cu de­cizii definitive de condamnare; 2) cum și în cât timp vor reuși procurorii și polițiștii judiciari să suplinească activitatea SRI în ma­terie. Pentru început, trebuie pre­cizat că, până acum, luni, 7 mar­tie, când scriu articolul, nu se întrevede din partea Curții vreun termen de grație, nici pentru vii­tor, nici în ce privește retro­ac­ti­vitatea. Adică, din momentul în care decizia va fi publicată în Mo­nitorul Oficial, probabil mier­curi-joi, probele rezultate din i­nterceptări și filaje pot fi lovite de nulitate absolută sau relativă, iar procurorii și polițiștii vor tre­bui să se descurce singuri, fără a avea însă și suportul logistic adec­vat.

 

Semne de întrebare

 

Principala critică ce poate fi adu­să hotărârii Curții Constituționale nu are în niciun caz legătură cu principiul - extragerea SRI din dosarele penale -, necontestat de mai nimeni, ci cu faptul că se fa­ce totul de pe azi pe mâine. Că ne place sau nu, că avem încre­dere sau nu, SRI este singura ins­tituție autorizată de CSAT și ANCOM pentru interceptări și care se poate conecta la serverele operatorilor de telefonie, fiind și singura care poate securiza in­ter­ceptările astfel încât să nu ajungă în cine știe ce mâini, iar de pro­be­le în materie penală astfel ob­ți­nu­te s-au folosit toți procurorii, iar judecătorii le-au acceptat. Nu doar pentru că așa e le­gea, Codul Penal dând garanții în pri­vința even­tua­lelor încălcări ale drepturilor omu­lui, dar și pentru că nimeni (cre­di­bil, și nu vreun pe­nal sau acolit) nu a ridicat în mod serios problema la nivelul unei dezbateri publice.

 

De aceea, reproșul cel mai apăsat din cauza gravității consecințelor se referă la faptul că nu pare să se fi introdus în motivare o ex­cepție, ca în cazul altor decizii ale Curții (nu mai departe cea din 3 martie pe articolul 453, al. 1, lit. f), care să spună că probele obținute cu sprijinul tehnic al SRI până la data publicării de­ci­ziei în MO rămân valabile în ins­tanță. Aceasta tocmai datorită pre­zumției de constituționalitate a unui act normativ și carac­te­rului „pentru viitor“ al deciziilor Curții, prevăzut în art. 147, al. 4 din Constituție. Prezenta decizie pare să aibă un pronunțat carac­ter retroactiv, deși Mona Pivni­ce­ru spunea că nu va fi așa. Asta nu înseamnă însă a derapa în atacarea CCR, conspiraționită sau depistarea unor rele și meschine motivații la judecători precum Da­niel Morar (de a cărui ver­ti­ca­litate nu am să mă îndoiesc până la proba contrarie), ci doar a ri­dica semne de întrebare, a trage semnale de alarmă și a analiza consecințele deciziei.

 

Probele din supravegheri tehnice devin nule

 

Argumentația CCR e bine ținută în mână și riguroasă, plecând de la constatarea că rezultatele ac­ti­vităților de supraveghere tehnică constituie mijloc de probă, iar pu­nerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică (pre­vă­zut la art. 142, al. 1 CPP) nu vi­zează „activități tehnice“, fiind procedeu probatoriu. Cum toate aceste acte sunt mijloace de pro­bă, nu pot fi făcute decât de pro­curori și polițiști, singurele „or­gane de urmărire penală“, nu și de „alte organe specializate“, adică de SRI. Așa că, pe cale de con­secință, toate probele obți­nu­te din realizarea supravegherii teh­nice de către aceste „alte or­gane“ care pun în executare man­datul de supraveghere sunt nule și nu pot fi folosite în procesul penal, adică nici în ancheta pe­nală, nici în instanță.

 

Curtea Constituțională ar eli­mi­na astfel dintr-o lovitură nu doar toate interceptările telefonice și ambientale, ci și filajele făcute la solicitarea procurorilor, pro­ba­țiu­nea rezultată din activitatea agen­ților acoperiți, precum și orice altă probă obținută cu ajutorul SRI. Important de spus este că absolut toate parchetele, dar mai cu seamă DIICOT, care, în lipsa unui serviciu tehnic propriu, a ape­lat aproape exclusiv la ser­vi­ciile SRI, va fi cel mai în su­fe­rin­ță. Or, aici este vorba de crimi­na­litate organizată, trafic de dro­guri, arme și carne vie, multe în re­țele transfrontaliere, de eva­ziu­ne fiscală și spălare de bani, de sume cu multe zerouri în coadă. Evident că și dosarele de mare co­rupție de la DNA vor fi vul­ne­ra­bilizate, poate mai puțin însă de­cât cele de la parchetele din țară și de la DIICOT, din simplul mo­tiv că, în ultima perioadă, așa cum a spus Laura Codruța Kö­vesi, se apela tot mai puțin la SRI și mai mult la propriul Serviciu Tehnic.

 

Portița pentru condamnații definitiv

 

Printr-o altă decizie, din 3 mar­tie, în care este declarat ne­cons­tituțional art. 453 lit. f CPP, se închide teoretic calea proceselor în revizuire, o cale excepțională de atac, pentru dosarele în care s-au dat soluții definitive. Se în­chide, dar nu de tot. Prin cră­pă­tura lăsată vor pătrunde toți cei care au apucat să ridice excepții de neconstituționalitate similare cau­zei judecate de CCR, înaintea publicării deciziei în Monitorul Oficial. Deci, pușcăriașii și avo­cații lor, care s-au prins în timp util încotro se îndreaptă lucrurile și au depus excepții, contestând in­teceptările, filajele sau alte pro­be obținute cu ajutorul SRI (cum am arătat mai sus), vor putea beneficia de revizuirea pro­ces­u­lui.­ Există informații despre un tăvălug de astfel de excepții, ros­to­golit începând cu 16 februarie și până la publicarea deciziei în MO. Nu există în acest moment o evaluare nici a dosarelor în curs care pot fi afectate, nici a celor cu soluții definitive în care s-au ri­dicat astfel de excepții pentru revizuire.

 

Haos, dar nu apocalipsă

 

Dacă, într-adevăr, motivarea CCR va fi în sensul anunțat, va urma desigur o perioadă de ma­xi­mă instabilitate. Soluțiile care se întrevăd nu sunt prea multe, dar ele există, după cum susțin ju­riștii consultați de revista 22. În primul rând, în instanțe se va pu­ne problema dovedirii că man­datul de supraveghere tehnică, cu probele obținute, inter­cep­tă­rile, transcrierile, filajele etc., au fost făcute de oameni ai ser­vi­cii­lor, și nu de procurori sau po­li­țiști. Câtă vreme actele existente la dosar sunt, să spunem, sem­nate de organele de urmărire pe­nală, avocații inculpaților vor tre­bui să demonstreze contrariul. Sim­pla folosire a „infrastructurii“ SRI ar trebui să nu ducă la n­u­li­tatea probelor. Desigur, unele ins­tanțe vor accepta probele, altele nu, vor fi decizii contradictorii, de la caz la caz. Declanșarea unui recurs în interesul legii la Înalta Curte de Casație și Justiție pen­tru unificarea practicii ar putea repara parțial situația. La fel, în ca­zul excepțiilor de necons­ti­tu­țio­nalitate pentru revizuire ridicate în dosarele cu soluții definitive, unele instanțe le vor accepta, al­te­le nu. Soluția este similară: ÎCCJ.

 

Ce se va întâmpla însă de acum înainte cu interceptările, tran­scrierile și filajele, cu accesul pro­curorilor la tehnica SRI, la „țea­va“ prin care se conectează aces­ta la serviciile de telefonie (sis­tem foarte bine explicat de On­dine Gherguț în articolul din Ro­mânia liberă) e mai greu de spus acum. Probabil se vor găsi soluții, chiar dacă nu imediat. Cu cer­ti­tu­dine î­nsă, vor fi serioase disfunc­ționalități.

 

Dezbaterea lipsă și manipularea

 

Implicarea SRI în lupta împotriva corupției – trecută la capitolul siguranță națională de CSAT - a fost privită cu ochi buni de mulți, mai ales că rezultatele în­cepeau să se vadă. Serviciile au fost întărite, modernizate, aduse la standarde NATO, lăudate de par­tenerii occidentali. Puterea lor a crescut prea mult, fiind aproa­pe scăpată de sub controlul parlamentului, după cum spune acum însuși artizanul acestei ope­r­ațiuni, fostul președinte Bă­ses­cu. În paralel, suspiciunea că ser­viciile se implică în politic, ale­geri, campanii și psihoza despre ascultatul telefoanelor și, mai nou, manipularea Internetului au luat amploare. Episoadele „Pon­ta, ofițer acoperit“, fotografiile cu Udrea & Bica la Paris și Legea Big Brother au fost declanșatorul unei ample campanii împotriva ser­viciilor. Plus comunicatele DNA, în care SRI figura sis­te­ma­tic. În loc ca dezbaterea despre rolul serviciilor secrete în com­pli­catul context generat de tero­rism, de reașezările geopolitice, imigrație și tendințele de slăbire a drepturilor civile să se poarte argumentat și potolit (dar când s-a întâmplat asta în România?), discuția s-a politizat, iar socie­ta­tea, previzibil, s-a polarizat. Este și cazul polemicii din jurul de­ci­ziei CCR, una care va schimba fun­damental paradigma cunos­cu­tă. Deși pe fond perfect justificată și europeană, heirupismul, ca și în alte situații, ne poate arunca din lac în puț.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22