Cazul Vulcănescu și statul de drept

Nicăieri în Europa de azi, un om care a făcut parte dintr-un guvern pronazist și responsabil de Holocaust nu poate avea busturi pe domeniul public ori licee și străzi cu numele lui.

Andrei Cornea 10.01.2023
SHARE 37

Recentul scandal legat de încercarea eșuată a Primăriei Sectorului 2 de a scoate un bust al lui Mircea Vulcănescu de pe domeniul public are, mai întâi de toate, un aspect de drept. Nu exista niciun motiv plauzibil pentru care consiliul local trebuia să voteze acest act. Era necesară și suficientă o simplă decizie administrativă a primăriei, care nu făcea altceva decât să aplice o lege. Legea cerea ca simbolurile și imaginile asociate unor criminali de război să nu fie tolerate în spațiul public; Mircea Vulcănescu avea acest statut, reconfirmat de un tribunal în 2019, prin urmare, conform unui silogism logic și legal evident, autoritatea publică trebuia să se conformeze, înlăturând statuia. Faptul că ea s-a derobat de la acțiune, că a crezut potrivit, la presiunea unor extremiști din AUR și din alte locuri, să se acopere cu un vot, în sine inutil, când nu de-a dreptul ilegal, spune mult despre deficiențele statului de drept din România. A garanta aplicarea unei legi în vigoare devine astfel un test de curaj politic; și, în loc ca aceia care o contestă sau împiedică aplicarea ei să aibă a se teme de consecințe legale și administrative neplăcute, iată că la noi e invers: cei care vor să aplice legea sunt intimidați și amenințați de anumite grupuri de presiune (direct sau online), de parcă ei, nu ceilalți, ar fi pe punctul de a comite o infracțiune.

Odată pusă la vot chestiunea, au devenit evidente și lașitățile, și complicitățile politice. Lașității primarului USR care a vrut să se acopere cu un vot inutil i-a răspuns lașitatea, dacă nu de-a dreptul duplicitatea bine-cunoscută a consilierilor PSD care n-au votat. Ei nu fac astfel decât să reia o veche politică a PSD de complicitate cu partide și grupări extremiste (pe vremuri era vorba despre PRM), cu scopul oportunist de a-și menaja un anumit electorat cu vederi radicale, care ar putea migra la partide extremiste. Și totuși, a se plia la interesele electorale ale unei Șoșoacă, ale unui Lavric, ale unui George Simion sau ale altora, prin cedarea la asemenea presiuni, arată nu numai mizerie morală, dar e și o eroare politică pe termen mai lung: PSD încurajează astfel reeditarea unor presiuni, eventual violente (violența nu e absentă din arsenalul AUR), cu certificat de impunitate, atunci când extremiștii vor considera oportun. Într-un climat politic intern și internațional încordat, a crea un asemenea precedent de complicitate cu extremismul e nu doar lamentabil, dar și foarte periculos.

Unii – pe Facebook, mai ales – s-au întrebat (mă tem că simulând naivitatea) dacă fondul chestiunii n-ar trebui rediscutat, cu alte cuvinte, dacă includerea lui Mircea Vulcănescu printre criminalii de război nu a fost și este eronată. Sigur, Vulcănescu a murit în chinuri la Aiud, unde a fost închis de comuniști; dar această crimă nu justifică faptele pentru care chiar Curtea de Apel București în 2019 a menținut condamnarea sa din 1948. Au arătat deja alții (printre care Mihai Demetriade, Sabina Fati, Alexandru Muraru, Magda Grădinaru) în ce constau aceste fapte, așa că e inutil să insist: Vulcănescu a fost subsecretar de stat la Finanțe în guvernul Ion Antonescu, din 1941 până în 1944. În această postură, a participat activ – așa cum arată documentele – la spolierea evreilor români de proprietăți – așa-numita politică de „românizare”. De asemenea, a propus măsuri severe pentru confiscarea bunurilor și banilor evreilor deportați în Transnistria. Pe scurt, a fost părtaș la actele inumane, antisemite, criminale ale unui regim responsabil de Holocaust. Dacă avea conștiința morală despre care vorbesc adulatorii lui, ar fi putut demisiona oricând din guvern. Dar n-a făcut-o, mulțumindu-se să servească răul de pe o poziție, chipurile, de „tehnocrat”. Spre deosebire de Eliade, Cioran, Noica, ale căror opinii prolegionare și antisemite au fost exprimate din afara puterii politice, ei neajungând vreodată factori de decizie politică sau administrativă (ceea ce nu face acele opinii mai puțin regretabile), Mircea Vulcănescu a fost membru al unui guvern vinovat de crime împotriva umanității, iar opiniile sale s-au materializat în propuneri oficiale și acte politice și administrative. E adevărat că justiția din anul 1948 poate fi suspectată de partizanat; totuși, așa cum am spus, decizia ei a fost susținută de sentința din 2019, așa că nu văd ce mai e de contestat aici, cu condiția să nu existe rea-credință. 

De fapt, nicăieri în Europa de azi, un om care a făcut parte dintr-un guvern pronazist și responsabil de Holocaust nu poate avea busturi pe domeniul public ori licee și străzi cu numele lui, pe considerentul că a fost un om de cultură semnificativ. Și, desigur, nicăieri în Europa autoritățile publice nu s-ar deroba de la aplicarea legii în cazul respectiv și, la presiunile extremiștilor, n-ar trata statul de drept ca facultativ. Sau cumva, totuși, nu suntem în Europa? //

Comentarii 13

Titus Parjo;escu - 02-03-2023

In aceeasi situatie cu Mircea Vulcanescu si Ion antonescu, este si Ion Iliescu. A numarat cineva crimele facute de comunisti? Dece nu prea se vorbeste de holocaustul comunist din Romania? Am avut la facultate un profesor de matematica deosebit de valoros, despre care am aflat mult mai tarziu ca facuse puscarie in chinuri ingrozitoare, pentru simplul motiv ca studiase si obtinuse un doctorat in Franta.

Răspunde

campean - 01-19-2023

Ma bucur sa adaug si articolul distinsului Domn Andrei Plesu din Dilema : https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/situatiunea/dubla-masura-2235471.html

Răspunde

campean - 01-19-2023

Va rog sa cititi P.S. din articolul Domnului Plesu,model de intelepciune si obiectivitate: https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/situatiunea/colinde-vechi-si-noi-2231060.html

Răspunde

Ioan2 - 01-19-2023

Lenin si stalin au statui si busturi in Rusia si alte tari din fosta urss.Din ordinul lor au fost executati milioane de oameni nevinovati,alte milioane au murit in lagare si alte milioane au murit de foame ( holodomor).La fel e si in cazul lui Mao si a celor 3 presedi.nti din dinastia kim ( au si ei statui).Tito vinovat de moartea a sute de mii de oameni din fosta iugoslavie cei mai multi ucisi de partizanii titoisti la sfarsitul razboiului si imediat dupa au si el busturi si statui. Marx si engels autorii unei doctrine criminale si totalitare au busturi si statui in toata lumea inclusiv in occident.Marii eroi ai democratiei liberale Rosevelt si Churchill au ordonat bombardarea fara mila a populatiei civile ( barbati,femei,copii,batrani) din germania,italia,romania,ungaria,japonia si alte tari.Bombardarea Dresdei in februarie 1945 și s oraselor Hiroshima si nagasaki sunt crime de razboi perfecte.Au churchill si Rosevelt statui ? au fost vreodata judecati pentru crime de razboi? Daca germanii au adunat toti locuitorii din unele sate din franta si cehia si i au impuscat la gramada ca razbunare pentru atacuri ale partizanilor acestea sunt socotite pe buna dreptate crime de razboi.Cam ce deosebire exista intre acestea si uciderea unui milion de germani in bombardamentele anglo americane care vizau civili care avusesera nenorocul sa se nasca in germania nazista?IArderea de vii a sute de mii de japonezi din Tokio si alte orase japoneze bombardate de americani cu bombe incendiare se incadreaza perfect in notiunea de crima de razboi doar ca nu au putut fi judecate ca atare fiindca au fost comise de invingatori.O crima de razboi sau nu e tot o crima indiferent cine o comite si din ce motiv ( autoapararea cu efect mortal nu e o crima). Nu exista crime de stanga si crime de dreapta,crime care pot fi justificate politic si care nu ,crime naziste de nejustificat) si crime comuniste ( justificate),crime democratice si crime nedemocratice,etc.Ne putem intreba daca analizam cu atentie viata si activitatea lui vlad tepes ,mihai viteazul,stefan cel mare chiar in contextul epocii in care au trait daca chiar merita statui pentru ceea ce au facut atunci si nu ma refer strict la luptele cu turcii.As pune si o alta intrebare .Oare chiar merita sa punem semnul egalitatii intre cuvantul legionar si criminal,nazist si criminal,fascist si criminal,comunist si criminal? Fiecare membru al acestor partide si organizatii a comis crime? Trebuie judecati in bloc ? Din ceea ce am vazut scri mai peste tot reiese ca da daca e vorba de legionari,fascisti si nazisti si nu daca e vorba de comunisti.Se judeca ( nedrept) cu 2masuri diferite ceea ce nu e deloc just.Azi mai peste tot e stanga sau extrema stanga( comunisti,progresisti corecti politic) la putere.Unde sunt acestia la putere e clar ca nu mai e democratie adevarata si nici drepturile omului nu sunt respectate.Daca acum ei pun etichete de fascist,rasist,nazist ,antisemit,xenofob,islamofob ,etc cui vor ei si cand vor ei si folosesc legile facute de ei ca sa i judece si condamne cand si cum vor ei oare ce se va intampla cu extremistii de stanga de toate culorile cand se va intoarce roata si ceilalti ( indiferent cum se vor numi in timpul acela) vor ajunge la putere?Pentru ca in istorie roata s a intors de mai multe ori si se va mai intoarce .Priviti pe youtube jurnalele de stiri ,documentatele si demonstratiile interbelice si postbelice din diverse tari inclusiv filmele de propaganda politica a diverselor regimuri politice.

Răspunde

Victor Newman - 01-17-2023

Dacă Vulcanescu a fost vinovat de faptele imputate, atunci e evident ca nu merita sa fie celebrat public. Dar cine a constatat faptele respective? ,,Statul de drept" din 1948, din vremea stalinismului de ocupație, garantat de ,,statul de drept" - cu MCV - din 2019? Faptele au fost constatate de doamnele și de domnii menționați de Andrei Cornea? Sau e vorba de o vina prin asociere, Vulcanescu devenind automat ,,criminal de razboi" pentru ca a făcut parte dintr-un guvern care, intr-adevar, e responsabil de Holocaust in Romania? Vom fi în Europa - sa speram ca nu in aia de la Lisabona la Vladivostok! - când cazul Mircea Vulcanescu va trece dincolo etichetari si perspective normative. Si va fi disecat de cei care chiar vor încerca să înțeleagă - si sa explice - cum de exponentul ,,istorismului resemnarii", care dispretuia politica și figurile autoritare, a lucrat trei ani in guvernul Antonescu. Pana atunci, Romania se va zbate in deja banalizata insecuritate ontologica, conștiințele retardatare vor da verdicte, iar cazul Vulcanescu va deveni o naratiune. Una care sa ,,ne" arate cine-i ,,legionar" si cine-i ,,european". Pe o scena politica și culturala neconcurentiala, unde dialogul a dat demult ortu' popii! C-asa-i in provincie!

Răspunde

Lucian M. Nicolescu - 01-13-2023

Doar atât: În România, din nefericire, autoritățile nu fac dovada a fi în stare de a IMPUNE autoritate conform directivelor politic corecte. Doar atât. Cu deosebita consideratie, Lucian M Nicolescu

Răspunde

Lucian Nicolescu - 01-12-2023

Doar atât: În România, din nefericire, autoritățile nu fac dovada a fi în stare de a IMPUNE autoritate. Doar atât.

Răspunde

daedalus - 01-12-2023

"Nicăieri în Europa de azi, un om care a făcut parte dintr-un guvern pronazist și responsabil de Holocaust nu poate avea busturi pe domeniul public ori licee și străzi cu numele lui." Oare? ("Dati-mi voie, Dle profesor" scria, cândva, un autor delicios de primprejur, unde sunt si strazi, si busturi, si cai albi calare pe cari se încearca chiar exportul de asemine "artefacte" si pe la noi). In rest, îmi marturisesc ignoranta crasa si, pe cale de consecinta, totala lipsa de opinie.

Răspunde

Darie - 01-11-2023

Ne căutăm modele în trecut. Dacă comuniștii au fost răi trebuie ca alții să fi fost buni, nu-i așa? De fapt, nu-i așa! Într-o majoritate covârșitoare înaintașii noștri au fost niște ticăloși. „După faptele lor îi veți cunoaște.” Legionarii te omorau fără să clipească. Criminalul își arogă dreptul de a hotărî cine are dreptul la viață și cine nu. Întreaga Europa are un trecut atât de monstruos încât chipul ei istoric nu mai poate fi spălat cu nimic. „Bunicii mei nu au luat parte la nazism”, mi-a spus un german. Sunt sigur că dacă aș mai fi întrebat 20, toți ar fi răspuns la fel. Nu am mai întrebat. După uitare involuntară sau ascundere voluntară vine un trecut inventat. Așa au apărut din joben „sfinții închisorilor”. Românul e poet, sigur că da. Ar trebui să cunoaștem trecutul și atât, nu să-l vopsim după plac doar pentru că morții nevinovați nu mai au nicio putere. Pentru că au o putere. „Fratele tău strigă din pământ către Mine.”

Răspunde

Sorin Pescariu - 01-11-2023

”....imaginile asociate unor criminali de război să nu fie tolerate în spațiul public; Mircea Vulcănescu avea acest statut, reconfirmat de un tribunal în 2019,...” ”...ale unui Lavric...” ”Spre deosebire de Eliade, Cioran, Noica, ale căror opinii prolegionare și antisemite...” Și iată cireașa de pe tortul unui text impecabil, proeuropean, al unui mare scriitor și filozof, care evident că nu poate fi ”suspectat” de niciun ”partizanat”: ”E adevărat că justiția din anul 1948 poate fi suspectată de partizanat...” Unde ești tu, Socrate, unde ești tu, Platon, să ne moșiți adevărul acestei propoziții...

Răspunde

G Popescu - 01-11-2023

De acord cu articolul de fond, dar nu si cu mica diatriba despre Noica et. Co. Daca n-a tinut ciomagul in mina, ca Vulcanescu, inseamna ca nu e vinovat? Citi il ridica in slavi astazi pe Noica, tocmai pentru ca a fost legionar? Poti face rau si cu gura, sau cu pixul, nu doar cu parul. Exista o placere morbida la romani sa-si venereze idiotii. Asa cum il venereaza pe Ceausescu.

Răspunde

Mircea Oprea - 01-10-2023

O practică în uz a justiției europene se străduiește să judece faptele din trecut, astăzi condamnabile, conform legilor de la data comiterii lor. Îmi poate spune autorul ce legi din vremea lui a încălcat Mircea Vulcănescu, cel care a ”deținut funcția de subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe în guvernul Ion Antonescu, în perioada 27 ianuarie 1941 - 23 august 1944.” Tot el este recunoscut ca ”Unul dintre cei mai tenace negociatori ai României cu cel de-al Treilea Reich...” și care ”a reușit, între 1941 și 1944, să obțină pentru Banca Națională a României 8 vagoane de aur (confiscate de URSS imediat după 23 august 1944) și înzestrarea Armatei a 4-a cu echipament militar german nou etc.” Nici pe departe nu vreau să apăr un om deja judecat și condamnat dar pot reține pentru mine părerea că, spre deosebire de alte state puternice, în România, (un stat penibil de slab și călcat în picioare de orice terchea-berchea), se suportă istoria falsă impusă de interese străine nouă și, în particular, să mă bucur că n-am trăit în România, în acel timp blestemat când, cine știe, mă puteam implica cu bună credință și cu devotament pentru locul în care m-am născut, să-mi servesc comunitatea căreia aparțin, conform convingerilor mele. Mă întreb ce putea face Mircea Vulcănescu, un om plin de daruri intelectuale, cum știm, corect în relațiile cu ceilalți și cinstit (sunt atâtea exemple!) într-o funcție publică. Deciziile sale au fost inumane și împotriva moralei? Uitați-vă la lumea contemporană și arătați-mi unde se respectă? Cine cunoaște contextul european al anilor 40 din secolul trecut, simte din plin cât de nedemn, meschin și ipocrit se terfelește, în 2022, memoria lui Mircea Vulcănescu. Tipul acesta de încrâncenare împotriva lui Mircea Vulcănescu durează de ceva vreme murdărind și ziua de azi. Ar fi un exercițiu interesant să-mi răspund de ce! Sunt sigur că de răscolirea acestor puncte sensibile, se vor găsi politicieni de doi bani care să se folosească pentru a aduna voturi. Experiența lui Mircea lui Vulcănescu, o experiență tristă care nu i s-a încheiat nici după moarte, va dezarma și astăzi orice ins de bună credință, cinstit, cu talent și energie să se arunce în politică - dintotdeauna o cloacă de toate culorile și nuanțele! A fi patriot, în a-ți apăra țara în dispute internaționale, eventual cu vecinii (câtă vreme Pactul Molotov-Ribbentrop stă în picioare, un pact încheiat între două puteri criminale!), a face politică în România va fi doar apanajul unor canalii, pentru că nici un om cinstit nu va risca să-și pună în joc viața, reputația, eventual posteritatea apărând imbecili care nu-s în stare să-l apere, să facă în jurul lui un zid de protecție. (Poate chiar asta se și urmărește…) Așa că, în politica acestor ani afli doar inși interesați, meschini, inculți și lipsiți de orice orizont, dar și ei cu perspectiva de a ajunge nu martiri, ci pușcăriași de drept comun. Unii dintre ei sunt amintiți chiar în articol.

Răspunde

Ion - 01-10-2023

Statul de hoti si mafioti nu face diferenta intre Vulcanescu si Mengele.

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22