De același autor
La începutul săptămânii trecute, în media exploda - a câta oară! - o știre: 42% din adolescenții de 15 ani din România sunt analfabeți funcționali. Adică știu să scrie și să citească un text, dar nu sunt capabili să îl înțeleagă și să folosească informația pentru o acțiune sau o performanță ulterioară. Cum lesne se poate vedea, acest fenomen are un impact direct nu numai asupra parcursului individual al elevului, ci și asupra unei societăți care nu va putea conta pe cetățeni competenți, capabili să se protejeze împotriva minciunii, manipulării, agresivității, în familie, la locul de muncă ori în spațiul public. Analfabetismul funcțional este o realitate prezentă în toate țările UE, cu diferența că în România și Bulgaria procentul este de două ori mai ridicat decât media europeană. Știrea, preluată de toate agențiile de presă, nu este însă, din păcate aș zice, chiar o știre, pentru că statisticile puse în circulație acum sunt similare cu cele ale penultimei testări PISA, efectuate în 2012.
Testarea PISA este realizată o dată la trei ani de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 65 de state, așadar, ne putem compara cu mulți alții, nu numai cu țările UE. În acest moment, disponibile sunt rezultatele testării aplicate în 2012, pentru că cele din 2015 urmează a fi făcute publice de abia în luna decembrie a acestui an. Cu alte cuvinte, ceea ce știm acum este că România ocupă locul 45 din 65 și că, în raport cu testarea anterioară din 2009, am crescut cu patru locuri în clasament. Raportul PISA 2012 constată însă și alte elemente, pe care le amintea și ministrul Educației într-o declarație făcută la jumătatea lunii septembrie, când începea anul școlar: motivația elevilor români în raport cu școala este mică, iar mersul la școală se face din alte motive decât din dragoste de școală: diplome, presiuni familiale, socializare etc.
Până în 1989, profesorii erau amenințați și terorizați cu planul cincinal la promovabilitatea de la bacalaureat. În statisticile triumfaliste ale regimului comunist, analfabetismul fusese eradicat. În realitate, învățământul producea de ani buni, în vremea regimului Ceaușescu, analfabeți funcționali. Procentul de 42% îl datorăm cu siguranță dezastrului în învățământul de tranziție, dar este și efectul pe termen lung al programului de îndobitocire și îndoctrinare masivă de dinainte de 1989.
Învățământul este întotdeauna temă de campanie electorală, mai cu seamă când vine vorba de salariile profesorilor. Atunci, pentru o lună de zile, partidele dominante de pe scena politică își aduc aminte că există o masă electorală importantă care trebuie cumva mobilizată. Tot în campania electorală toată lumea își aduce aminte de faimosul 6% din PIB alocat învățământului.
Iar profesorii continuă să se ducă la școală, să-și facă, în continuare, așa cum înțeleg, așa cum pot, meseria. Din ce în ce mai greu, pentru că e într-adevăr dificil să-ți menții standardele, dacă vezi că cei din jurul tău se descurcă și fără ele. Părinții și copiii, pe de altă parte, fac și ei față: meditații în cel mai bun caz la materiile pentru examenul de la sfârșitul gimnaziului, dacă nu chiar la mai multe. Și, încă, tabloul de mai sus îi zugrăvește pe cei norocoși. Pentru că abandonul școlar, mai cu seamă în mediul rural, accesul limitat la educație (școli puține, grupe de vârstă amestecate din lipsă de învățători sau profesori), resursele financiare reduse și prioritățile diferite ale familiilor transformă sistemul de educație într-o loterie încă și mai riscantă.
În aparență, accesul la școlaritate este egal pentru toată lumea; Constituția (art. 32) garantează dreptul la învățătură. Cu toate acestea, programat, în regim de breaking-news, deplângem periodic starea reală a învățământului și redescoperim statistici îngrijorătoare. Peisajul cenușiu al educației românești pendulează între câteva constante certe: profesori prost plătiți și dezabuzați, văduviți de prestanța unei meserii care și-a pierdut prestigiul social, elevi demotivați și părinți descurajați, reforme sabotate, subfinanțare cronică și, nu în ultimul rând, lipsa unei perspective de ameliorare, senzația că te lupți, chiar și atunci când vrei să schimbi ceva, cu morile de vânt. Ba legile sunt confuze și contradictorii, ba legislația muncii apără acolo unde nu trebuie funcționari incompetenți și agresivi, imposibil de mișcat din scaunele în care s-au înșurubat, ba rețelele de corupție și incompetență se mobilizează pentru sabotarea oricărei încercări de schimbare în sistem (s-a văzut în cazul concursurilor de directori în licee, se vede de fapt la fiecare încercare de modificare a unor cutume transformate în practici parainstituționale).
Analfabetismul funcțional este rezultatul pervers al unui sistem educațional fals democratizat. Democrația presupune, înainte de orice, egalitatea de șanse. Or, în acest punct, filmul democrației românești se rupe - și nu numai în învățământ.
 - Copy.jpg)
Comentarii 8
MIHAI 2 - 11-21-2016
O stampila cu VOTAT pot sa puna si ei , analfabetii functionali, tot asa cum si-o pun / ....stampila.....:):) / si parintii si bunicii lor , analfabetii disfunctionali din 1990 incoace. Macar astia micii stiu sa deschida intuitiv Facebook ul si sa vada harta aia in care Romania e inconjurata de un fel de Uniune Sovietica, rosie-rosie, care include si Ungaria si Bulgaria / doua aliate NATO - dar acest detaliu este nesemnficativ pentru analfabetul functional care macar atata a inteles de la Profesorul Universitar Multifunctional Oreste ca Ponta si Trump sunt doi Dodoni.
Răspundefolozof - 11-19-2016
eu nu stiu ce ar putea invata cineva, la filozofie, ma refer de la un semidoct hipster ca Constantin Vica, care se pricepe vezi Doamne la filozofia internetului in foaia Dilema veche, si alte caractere stupide si cu zero bagaj intelectual, ca Laurentiu Gheorghe/parintele Cleopa etc Astia sunt profesorii Romaniei de maine! e cool, sunt funny, nu zic, dar sunt varza! varza mare!...nu stiu ce pretentii poti sa ai de la figurile astea....si de la viitor!
Răspundecristian - 11-19-2016
la ce jeguri de oameni sunt in facultatile si liceele romanetsi, in mare masura, eu as tacea sau mi-ar fi rusine sa iau apararea neismtitilor astia din invatamant. Tin minte ca atunci cand eram student doua vedete din astea care si acum scriu prin toate revistele si pe toate siteurile nu s eputeau suporta sa seta in ceeasi sala fara sa isi dea ghioante in public, de fata cu studenti de anul !...ceva absolut tiganesc si prost crescut, mai rau ca la tigani! asta e universitate ce avem noi? cu prosti, nesimtiti, inculti, plagiatori, cu ce atrage lumea? ca vine saracul de student sa ia o diploma, dar el vrea hartia, n-are nimic altceva d eoferit universitatea romaneasca!
Răspundetom - 11-19-2016
da, universitatea romaneasca e plina de magari si de imbecili, mult depasiti moral si intelectual chiar si la o comparatie sumara cu alte locuri - si nu-s numai batrani, ai tot felul de tineri asistenti, conferentiari care nu merita pur si simplu, adica sunt ceva de speriat, superficiali, stupizi, puerili....agitati prost-crescuti fixisti sau cu prejudecati taranesti, e o universitate universitatea romaneasca care deloc mecanisme de selectie si anticorpi, e plina clanuri de rudenie si de gasti de oameni infecti, de nivel jurnalistic, exact cum se cearta pe situri, niste magari. Sfatulm meu pentru un pusti tanar e sa citeasca mai mult wikipedia decat cursurile universitarilor nostri, daca exista ca nu prea exista, asa e rau - si cel mai rau e ca sistemul asta corupt nici nu vrea sa isi admita starea jalnica si calitatea deplorabila a omanilor si mai ales a mediului pe care il alcatuiesc, ca daca ar fi doar niste uscaturi dar e o padure! oricum nu se face nimic, nu au nici cpacitate de predare la standarde minime, sunt inapoiati in materia predarii, nu exista nicio cercetare propriu-zisa, e suficient sa citesti ce lucrari scot pe POSDRU si sa razi cu fundul daca compari cu o carte fie si de popularizare de aiurea!....
RăspundeB. - 11-17-2016
Avem un mediu universitar infect si plin de dezaxacti, care n-au nimic de-a face cu atitudinea intelectuala. Mai rau au ajuns semianafabetii astia dezaxacti sa te injure pe net si pe site-ul adevarul, sa te urmareasca pe strada, ca li se pare lor ca sugi sangele romanilor, ca faci pe naiba, ca esti rasit! la fel fac si habotnicii care li se pare ca nu esti suficientd e rasist si de ortodox! s-a ajuns la o limita a suportabilitatii mizeriei universitar-umane in Romania!
RăspundeB. - 11-17-2016
Eu am renuntat sa ma mai duc la facultate in Romania pentru ca pute de prosti - atat printre studenti cat si printre profesori! NUmai aberanti, care deloc ce cauta acolo - daca eu deschideam gura, spunea si un barbos ce ziceam eu cu tonul mai ridicat, daca eu spuneam un rahat, imi lua vorba din gura si spunea si ala un rahat mai mare...Nebuni de legat! N-ai de la cine sa inveti si - mai important - cu cine sa inveti!
RăspundeIonescu Ioan - 11-17-2016
Actul "convingerii" in campania electorala! vinco,vincere, vici, victum Prefixe adaugate radacinii 'vinge' (provenit din 'vinco'), cum sunt : 'con' ori 'in', nuanteaza, schimba sensul sau subzista impreuna. Intr-o disputa verbala, o convorbire pe o anumita tema, in care opiniile celor doi participanti ("beligeranti") sunt diferite, la sfarsitul acesteia, in cazul in care opinia unuia a fost acceptata de celalalt - de cel convins, castigatorul se considera, in sinea lui, invinvator, se simte bine, se bucura discret, fara sa isi tradeze bucuria (din buna-crestere, ca sa nu ii provoace celuilalt un sentiment neplacut, un comlex de inferioritate, care sa ii declanseze o proasta dispozitie, sa ii 'strice' momentul sau chiar ziua). Invinsul trebue sa fie protejat fiindca suferinta lui, atunci cand se recunoaste invins, este proportionala cu forta (taria) propriului orgoliu. Chiar daca depune armele, in el se poate declansa un sentiment de adversitate fata de invingator, unii chiar gandesc : 'lasa ca i-o coc eu', cu convinerea si speranta ca vor invinge intr-o eventuala disputa ulterioara. Sensul, nuanta lui ' l-am convins' se identifica, in dezbateri colocviale, cu 'l-am invins', daca tinem seama de sentimentele care ii marcheaza, in final, pe cei doi, mai mult sau mai putin intense, functie de fire, de educatie. Sunt unii, conflictualii, care nu se lasa convinsi niciodata, nu respecta opinia altuia, 'din principiu' sau dintr-o boala ce tine de morala, de educatie. Una peste alta, cel care a convins, a invins. Cel ce tine o conferinta, o prelegere, o lectie adresata unei multimi, care le recita o poezie, care joaca un rol intr-o piesa de teatru, etc. si are succes la public, se poate spune ca, reusind sa fie convingator a invins auditorul, spectatorii, le-a invins starea pe care o aveau cand au intrat in sala, au plecat convinsi de cele vazute si auzite din partea "prestatorului" Cel care convinge are sentinemtul (convingerea, satisfactia) unei victorii, ca 'a invins'. Putini sunt invinsii care se recunosc invinsi
Răspundeclaudiu - 11-16-2016
doamna, nu stiu cum sa zic, dar salariile astea din invatamnt sunt nici mai mari, nici mai mici decat in alte domenii, ba chiar mai mari decat ce i-au altii la anumite niveluri din invatamant! sa nu iti faci treaba cum trebuie, si la noi invatamantul - profesorii, invatatorii adica - nu isi fac treaba cum trebuie, dovada ca ies atatia tineri semi-analfabeti si cu alte probleme, ba chiar un profesor prost poate strica un elev bun, deci sa nu iti faci treaba in conditiile astea care or fi grele dar sunt pentru toata lumea tine de nerusinare si de proasta crestere! nu mai zic ca la noi profesorii, de la scoala generala, nu numai d eliceu sau facultate, si-au "privatizat" de mult meseria, dar o privatizare din asta care suge de la stat, capuseaza cum au facut altii cu intreprinderi, adica ei se duc la scoala, iau un salariul si apoi cheama copilul la pregatire pe sute de mii, eventual milioane de lei ora ca sa intre la facultate sau ca sa reuseasca un examen oarecare! nu e nesimtire asta? e chiar coruptie! cum e posibil sa nu isi faca treaba si sa ceara sa fie platit inca o data? unde se mai intampla asa ceva? in ce tara din lume?! asa ca nu mai laudati profesorii, intelectualii, ca vorbiti mult, dar sunteti aceeasi mizerie cu altii care au furat cate un pic in tara asta pana s-a ajuns la praf si pulbere, mai ale spentru omul simplu
Răspunde