Pe aceeași temă
Prin lansarea colecţiei Studii europene la Editura Institutul European din Iaşi, coordonatorii acesteia, Ramona Coman şi Ana Maria Dobre, vizau iniţierea unei dezbateri în jurul tematicilor legate de construcţia şi integrarea europeană. Obiectivul colecţiei este de a introduce cititorilor români o literatură bogată despre Uniunea Europeană şi influenţa sa asupra statelor membre, candidate şi vecine.
Volumele din colecţie propun o combinaţie interesantă de autori consacraţi şi tineri cercetători. Sunt abordate o varietate de idei şi concepte care reflectă evoluţia permanentă a construcţiei europene, grupate în trei mari problematici: instituţiile europene, actorii politici şi sociali la nivel european şi politicile publice europene.
Colecţia a debutat în 2003 cu un volum de Paul Magnette (Université Libre de Bruxelles), special dedicat publicului românesc, în care sunt prezentate fundamentele Europei politice, chestiunile legate de cetăţenie, constituţionalizarea şi democratizarea Uniunii Europene. În 2008 a fost publicat volumul Europa în gândirea românească interbelică de Ovidiu Pecican. Guvernarea Uniunii Europene (2008), de Diego Varela (Universitatea din A Coruña), este considerată de Simon Hix o „introducere exhaustivă a celor mai recente idei ale ştiinţei politice despre cum să înţelegem funcţionarea Uniunii Europene“.
Colecţia acordă o atenţie deosebită politicilor europene, de la procesul decizional şi modul de participare a instituţiilor şi actorilor politici şi sociali, până la prezentarea impactului pe care acestea îl au asupra statelor, politicilor şi cetăţenilor europeni.
Michael Keating (European University Institute din Florenţa) aduce o contribuţie importantă prin cercetarea sa asupra Noului regionalism în Europa Occidentală (2008). Lucrarea permite trasarea de paralelisme între procesul de reconstrucţie politică şi teritorială din Europa Occidentală şi procese recente similare din Europa Centrală şi de Est. În aceeaşi perspectivă se înscrie şi volumul lui John Loughlin (Cardiff University), Regiunile şi guvernul subnaţional (2009), care prezintă experienţa franceză a guvernării teritoriale, a reconfigurării rolului statului şi a relaţiilor acestuia cu actorii locali. Succesele şi eşecurile politicii europene de mediu sunt prezentate în volumul din 2007 al Tanjei A. Borzel (Freie Universität din Berlin), cunoscută pentru contribuţiile sale importante privind teoretizarea procesului de europenizare şi analiza impactului asupra statelor Uniunii. O astfel de analiză a cazului românesc ne oferă şi Laurenţiu Vlad, Keith Hitchins, Cristian Preda, Ruxandra Ivan, Cristina-Maria Arion, Alina Mungiu-Pippidi, Liviu Voinea, Ramona Coman şi Ana Maria Dobre în volumul România şi integrarea europeană (2005). O altă tematică de mare interes la nivel naţional şi european este aceea a reformelor justiţiei. Volumul Cristinei Dallara (Università di Bologna), din 2009, prezintă rolul Uniunii în acest proces în România, noile state candidate şi ţările incluse în politica europeană de vecinătate.
Acestea sunt doar câteva dintre titlurile colecţiei Studii Europene, care reprezintă un instrument de lucru foarte valoros pentru cercetătorii români din domeniu, pentru studenţi, funcţionari în administraţie, oameni politici şi în general orice cetăţean interesat de funcţionarea Uniunii. „Europa nu se va face dintr-o dată“, afirma Declaraţia Schuman, pronunţată pe 9 mai 1950, anticipând procesul evolutiv şi dinamic al integrării europene. Colecţia surprinde foarte bine aceste caracteristici, combinând analiza actualităţii politice şi dimensiunea istorică a procesului.
* Lector la Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu.
