Armand Gosu

Alegerile prezidențiale din 18 martie n-au fost nici libere și nici corecte, ci o încercare ratată de relegitimare a regimului Putin.

Kremlinul urmăreşte subminarea democrațiilor occidentale prin exploatarea problemelor lor interne: susținându-i pe extremiștii locali, alimentând nemulțumirile, potențând forțele prorusești, iar, acolo unde nu sunt, pe cele anti-occidentale, făcând Vestul să renunțe la propriile valori, la umanitate, toleranță, civilitate și să adopte valorile și comportamentul Rusiei

În lipsă de alternativă politică, rușii răspund cu spatele chemării Kremlinului de a veni la vot.

Stahanovismul a avut un impact negativ asupra productivității și asupra performanțelor economice generale. Atunci, de ce a fost promovat intens de autorități?

Discursul președintelui Vladimir Putin[1] de la 20 decembrie, cu ocazia jubileului de 100 de ani la înființarea VECEKA sau CEKA (variante scurte ale abrevierii unei institutuții cu nume imposibil,

Politica externă este arta de a-ți păstra prietenii vechi și a-ți face unii noi. Mai ales printre vecini. Rusia face exact contrariul.

Am auzit de Coen Stork imediat după de­cembrie ’89, când l-am văzut alergând pe bicicletă prin centrul Ca­pi­talei Ro­mâniei.

Motto: “In Islam, God is Caesar; in China and Japan, Caesar is God; in Orthodoxy, God is Caesar’s junior partner” (Samuel Huntington, The Clash of Civilizations and the Remaking of World Order, Simon and Schuster, New York, 1996, p.70).

Deși inițial exprimă frustrarea împotriva UE, AfD a ajuns să adopte o agendă pro-Kremlin.

SMERȘ, abrevierea de la smert’ șpionam (moarte spionilor), desemnează serviciile sovietice de contraspionaj militar din cel de-Al Doilea Război Mondial.

SMERȘ, moarte spionilor, este de mulți ani parte a mitologiei rusești. Adesea invocat, când vine vorba despre corupția elitei politice și economice de la Moscova, SMERȘ e un fel de Vlad Țepeș al rușilor, singurul care mai poate pune ordine în Rusia. Mitul, însă, e rezultatul propagandei comuniste, nimic mai mult.

La Doneţk, în spatele Proiectului Malorossia se văd conturile Kremlinului.

Putin a triumfat la summitul G20. Toată presa internațională a deschis cu întâlnirea dintre Putin și Trump. Summit-ul G20 de la Brisbane, din noiembrie 2014, în care Obama și Merkel l-au izolat cu totul pe Putin, rămâne doar o amintire urâtă. Acum, la Hamburg, Putin și-a luat revanșa.

Fostul cancelar Helmut Kohl, artizanul reunificării Germaniei, a murit pe 16 iunie 2017. Avea 87 de ani.

În ciuda contextului internațional complicat care obligă la prudență în evaluarea evenimentului, Bucureștiul și-a atins obiectivul, obținând din partea noii administrații reconfirmarea parteneriatului strategic cu SUA și susținerea americană pentru continuarea luptei împotriva corupției.

Dintr-o mare speranță a politicii moldovenești, Dorin Chirtoacă s-a transformat într-o dezamăgire pe măsură. O parte din vină o poartă unchiul său, Mihai Ghimpu.

Vizita lui Rex Tillerson la Moscova este importantă pentru că închide etapa iluziilor privind relansarea relațiilor ruso-americane.

Prognozele analiștilor care afirmă că 2017 va fi un an dramatic pentru Rusia capătă ceva substanță odată cu izbucnirea unui val de demonstrație anticorupție pe întregul teritoriu al federației.

Venirea lui Trump la Casa Albă și abandonarea liniei dure în relația cu Moscova a redeschis discuția despre Rusia, văzută ca o amenințare la adresa securității României.

Mai importante decât ocheadele pe gaura cheii la Ritz-Carlton sunt declarațiile lui Trump, care-și exprimă admirația față de Putin și disprețul față de aliați.

Romulus Rusan a lăsat în urma lui câteva instituții. A fost fondatorul și motorul lor. A avut geniu de întemeietor și des­chi­zător de drumuri. Fundației