Alexandru Lazescu

Felul în care sunt văzute prevederile unui acord acceptabil pentru încetarea conflictului  ține în chip fundamental de viziunea asupra realităților geopolitice ale momentului.

Deși un raport intern semnalează derapaje editoriale majore de la cea mai parte a jurnaliștilor, BBC continuă să le considere doar niște simple erori de parcurs, nu probleme sistemice.

Competiția geopolitică sino-americană rămâne la fel de intensă în toate domeniile și în toate teatrele geografice: indo-pacific, arctic, emisfera vestică.

Demersul Administrației Trump are în vedere nu doar reconfigurarea geopolitică a Orientului Mijlociu, ci și dorința de a puncta în competiția cu China și Rusia.

Războiul din Ucraina nu este unul dintre Rusia și Ucraina, nici între Rusia și NATO, ci o confruntare globală în care Moscova se bucură de susținerea totală a Chinei.

Agendele politice interne, iritarea față de existența unui implant occidental în regiune, agenda de stânga radicală antioccidentală sunt motivele reale, nu considerente de natură morală.

Chestiunea mai gravă este că, mai nou, „narațiunile” sunt propagate masiv și prin contribuția platformelor de inteligență artificială, în special atunci când e vorba de subiecte politice.

 Competiția geopolitică va fi decisă de tehnologiile de vârf și de accesul la resurse critice, energie și metale rare.

Succesul electoral al lui Zohran Mamdani a provocat o adevărată furtună în spațiul public din Statele Unite.

Spre deosebire de trecut, deznodământul actualului conflict din Orientul Mijlociu va avea reverberații globale asupra celui din Ucraina și asupra celui potențial din Taiwan.

Prioritare pentru Washington sunt reducerea deficitului comercial (1 miliard de dolari în 1985, 300 de miliarde de dolari în 2024) și protejarea industriilor strategice americane.  

Deși în cea mai mare parte a spațiului occidental s-a ajuns la deficite publice aproape nesustenabile și la blocaje birocratice sufocante, demersurile de reformă sunt virulent contestate.

Pentru a câștiga competiția geopolitică, Vestul va trebui să transforme armate concepute să câștige războaie cinetice în organizații care utilizează soluții bazate pe inteligența artificială.

Schimbările dramatice pe care le observăm pe scena internațională nu sunt un efect al revenirii lui Trump, ci apariția sa e un rezultat al unor mutații majore petrecute la nivelul spațiului occidental.

În locul unei abordări responsabile a provocărilor cu care ne confruntăm, posibila întâlnire  Trump – Putin și discursul lui J.D. Vance de la München au generat în Europa reacții iritate panicarde.

„Dacă libertatea înseamnă ceva, înseamnă dreptul de a le spune oamenilor ceea ce nu vor să audă” (George Orwell)

Fostul președinte american a fost întruchiparea unei filosofii politice împărtășite de cei care și-au imaginat lumea așa cum și-ar dori ei să fie, nu cum este în realitate.

Abordările UE în privința tehnologiilor de vârf precum inteligența artificială îi diminuează șansele de a rămâne un actor global semnificativ și anunță fricțiuni cu noua administrație Trump.

Ascensiunea dreptei populiste din Europa, mai ales după victoria lui Trump în America, va obliga probabil partidele tradiționale de dreapta să renunțe la „cordonul sanitar” cu care operează în prezent.

După alegerile de duminică, României îi va fi și mai greu să navigheze într-un climat extern dificil, cu tensiuni transatlantice și în interiorul UE și un balans complicat între Washington și Bruxelles.

Criza din Germania este una structurală, trebuie văzută în contextul crizei profunde multiple, economice, politice, societale, de securitate cu care se confruntă întreaga Uniune Europeană.