Alexandru Lazescu

Abordările UE în privința tehnologiilor de vârf precum inteligența artificială îi diminuează șansele de a rămâne un actor global semnificativ și anunță fricțiuni cu noua administrație Trump.

Ascensiunea dreptei populiste din Europa, mai ales după victoria lui Trump în America, va obliga probabil partidele tradiționale de dreapta să renunțe la „cordonul sanitar” cu care operează în prezent.

După alegerile de duminică, României îi va fi și mai greu să navigheze într-un climat extern dificil, cu tensiuni transatlantice și în interiorul UE și un balans complicat între Washington și Bruxelles.

Criza din Germania este una structurală, trebuie văzută în contextul crizei profunde multiple, economice, politice, societale, de securitate cu care se confruntă întreaga Uniune Europeană.

Putin a folosit reuniunea pentru a arăta Vestului că e departe de a fi izolat; va fi transformat BRICS într-o structură anti-occidentală sau va rămâne doar un actor distinct într-o lume multipolară? 

„Pactul global pentru Viitor” este doar un exercițiu de PR al unei organizații mamut disfuncționale care se dovedește incapabilă să gestioneze tensiunile geopolitice explozive cu care ne confruntăm.

Succesele tactice remarcabile ale Israelului din ultima vreme lasă însă deschisă rezolvarea problemei de fond a amenințării reprezentate de Iran, o țară care în curând va deveni putere nucleară.

Dacă vrem să înțelegem cu adevărat noua dinamică politică din spațiul occidental, trebuie să ieșim din capcana etichetelor superficiale și a „pericolelor existențiale la adresa democrației”.

Retorica punitivă împănată cu comandamente înalte este selectivă: vizează doar intervenția Israelului în Gaza, nu și drame umane mult mai grave din țări ca Yemen, Sudan, Iran sau Coreea de Nord.

China lucrează pentru decuplarea UE de Statele Unite și subminarea unității Uniunii prin cultivarea unor țări privilegiate, prin intermediul cărora vrea să dinamiteze demersurile ostile la adresa sa.

Rezultatul acestei „viziuni grandioase” va fi fragmentarea Vestului, adică exact ceea ce își dorește redutabilul front antioccidental coagulat în jurul Rusiei și Chinei.

Rezultatul acestei „viziuni grandioase” va fi fragmentarea Vestului, adică exact ceea ce își dorește redutabilul front antioccidental coagulat în jurul Rusiei și Chinei.

Criticii interzicerii TikTok se tem că se deschide calea pentru măsuri similare pe plan intern; susținătorii inițiativei spun că aplicația oferă tinerei generații un drog digital „Made in China”.

Revolta față de o elită cu ale cărei valori nu se identifică explică de ce mulți americani intenționează să-l voteze pe Donald Trump.

Klaus Iohannis pare să se încadreze bine în grila de criterii pentru poziția de secretar NATO într-un moment extrem de complicat pentru Occident; e greu de spus dacă are și calitățile necesare.

Scandalul Gemini ilustrează felul în care algoritmi condiționați ideologic ar putea lua decizii cu impact major asupra vieții noastre curente, practic fără posibilitate de recurs.

Problema nu este interviul în sine, ci faptul că o parte semnificativă a electoratului american tinde să-l creadă mai degrabă pe Putin decât ceea ce spune administrația Biden.

Războaiele mondiale au avut ca punct inițial conflicte regionale, cum sunt cele din Ucraina și Gaza, nu a fost un mega-conflict global de la început.

Retorica de la show-ul anual de la Davos ilustrează perfect un fenomen descris de Thomas Sowell: „În ultimele trei decenii, Occidentul a renunțat la ceea ce mergea bine în favoarea a ceea ce suna bine”.

Va fi un an plin de riscuri și provocări majore; o listă scurtă ar trebui să includă situația explozivă din Orientul Mijlociu, alegerile din Taiwan și Statele Unite și soarta războiului din Ucraina.

Alegerile din America, marcate de o ruptură masivă între o mare parte a populației și elite, riscă să ducă la o situație în care câștigătorului să-i fie contestată vehement legitimitatea.