Brîndușa Armanca

România de tranziție are o bogată istorie de relații vicioase între patroni și jurnaliști, relații care au diminuat în ani independența jurnaliștilor și au malformat chiar ideea de independență.

De-a lungul timpului au apărut peste 200 de ziare și publicații germane în Banat, unele efemere.

Gala de închidere a festivalului a cutezat un experiment riscant: să facă o ierarhie valorică a documentarului românesc de după Revoluție.

Amânată cu doi ani din cauza pandemiei, deschiderea anului de celebrare a titlului a reușit să concentreze energii nebănuite, să activeze comunitatea artistică și societatea civilă.

Entitățile media sunt în majoritate organizate în oglindă, puternic centralizate intern, unde principiile și etica sunt considerate negociabile.

Vizita președintelui Zelenski la București a generat un interes legitim din partea presei.

Revenit la Timișoara de la New York pentru „a lua ambitusul” Capitalei Culturale a Europei, Coriolan Babeți a oferit Revistei 22 o perspectivă inedită asupra operei lui Brâncuși.

Filmul documentar al lui Alexandru Solomon „Arsenie.Viața de Apoi”  a iscat nu doar controverse, ceea ce era de așteptat, ci și interdicții severe.

Deschiderea expoziției Brâncuși la Timișoara în 30 septembrie a fost un eveniment așteptat care a generat cozi la Muzeul Național de Artă și a adus în oraș un aflux de vizitatori.

Expoziția Constantin Brâncuși. Surse românești și perspective universale se află pe ultima sută de metri la Muzeul Național de Artă (MNArt) Timișoara.

În luna mai a acestui an, mediaTRUST a publicat un studiu și un top al celor mai citate surse de presă.

Cum a fost la Gărâna Jazz și cum am descoperit un mare pictor timișorean. Cine spune că la Timișoara nu se întâmplă nimic în proiectul Capitalei Culturale a Europei n-a ieșit din casă.

Încurajarea extremismului, a xenofobiei, a oricărei forme de discriminare nu este compatibilă cu jurnalismul. Este o profesie cu mare responsabilitate socială.

Piața Libertății din Timișoara a fost scena unui spectacol magic închipuit de Teatrul Auăleu și Asociația Prin Banat după basmul lui Petre Ispirescu, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.

Victoria de etapă a presei și a organizației civile care a pus umărul la investigație este indiscutabilă.

Autonomia universitară a fost convertită în România într-un sistem de relații și interese unde grupul de conducere poate profita de bani și de influență, inclusiv politică.

Primul adăpost pentru oamenii străzii din România fondat după '89 în Timișoara a căzut victimă controalelor ordonate politic.

Gala UNITER, ajunsă la cea de-a XXXI-a ediție, a adus în Capitala Culturală europeană nu doar onorarea excelenței în teatru, ci și un spectacol plin de culoare în stilul glamour al anilor ’20-’30.

Mass-media din România ilustrează un paradox, similar cu cel din societate: insatisfacția față de prestația presei se întoarce mai degrabă împotriva presei de calitate.

„Ia-ți converșii și adidașii ... ia-ți și un părinte sau un bunic și haideți împreună la concertul celei mai cool, mai tinere și mai energice orchestre care cântă la Timișoara: Romanian Chamber Orchestra”.

Începând cu anul trecut, Ramona Lile a căpătat o pasiune specială pentru Republica Moldova și facultățile de medicină din Chișinău. Protocoale, forumuri, gale ale studenților. Care să fie cauza?