Brîndușa Armanca

Ceea ce părea monolit în jurul Ramonei Lile, rectorița plagiatoare cu trei mandate, s-a dezintegrat.

Începând cu anul 1992, Societatea Timișoara a instituit premii pentru personalitățile care, prin acțiunile, activitatea și crezul lor, au împlinit dezideratele Proclamației de la Timișoara.

Prin decizii ferme, Ministerul Educației a refuzat să confirme doi rectori aleși recent la universități de stat: Ramona Lile și Puiu Georgescu.

Practicat de câteva decenii în SUA și în Europa occidentală, jurnalismul de date este considerat un sprijin important în investigația de presă.

O știre dezvoltată pe larg de PRO TV este un exemplu de manual pentru tabloidizarea până la ridicol a presei.

Interviu cu pictorul Constantin Flondor

Surpriză la votul pentru Consiliul și Senatul Facultății de Științe Economice de la universitatea din Arad: din 30 de voturi valide, plagiatoarea Ramona Lile a primit doar 7. Epoca ei începe să apună.

  Miercuri au loc alegeri pentru consiliile facultăților și senat, iar pe lista de candidați o regăsim pe plagiatoarea Lile Ramona, pe care ministrul a refuzat să o confirme ca rector.

Un președinte de țară român s-a aflat printre timișoreni. Nu Klaus Iohannis, care nu a călcat deloc în Timișoara în anul Capitalei Culturale europene, ci Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.

Universitarii din domeniul jurnalismului au datoria de a face educație media, de a explica ce s-a întâmplat cu jurnalismul zilelor noastre, ce antidot există la știrile false și la manipulare.

Ramona Lile, rector cu trei mandate la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, l-a câștigat și pe al patrulea, deși se afla sub interdicția de a candida la orice funcție până în 2026.

România de tranziție are o bogată istorie de relații vicioase între patroni și jurnaliști, relații care au diminuat în ani independența jurnaliștilor și au malformat chiar ideea de independență.

De-a lungul timpului au apărut peste 200 de ziare și publicații germane în Banat, unele efemere.

Gala de închidere a festivalului a cutezat un experiment riscant: să facă o ierarhie valorică a documentarului românesc de după Revoluție.

Amânată cu doi ani din cauza pandemiei, deschiderea anului de celebrare a titlului a reușit să concentreze energii nebănuite, să activeze comunitatea artistică și societatea civilă.

Entitățile media sunt în majoritate organizate în oglindă, puternic centralizate intern, unde principiile și etica sunt considerate negociabile.

Vizita președintelui Zelenski la București a generat un interes legitim din partea presei.

Revenit la Timișoara de la New York pentru „a lua ambitusul” Capitalei Culturale a Europei, Coriolan Babeți a oferit Revistei 22 o perspectivă inedită asupra operei lui Brâncuși.

Filmul documentar al lui Alexandru Solomon „Arsenie.Viața de Apoi”  a iscat nu doar controverse, ceea ce era de așteptat, ci și interdicții severe.

Deschiderea expoziției Brâncuși la Timișoara în 30 septembrie a fost un eveniment așteptat care a generat cozi la Muzeul Național de Artă și a adus în oraș un aflux de vizitatori.

Expoziția Constantin Brâncuși. Surse românești și perspective universale se află pe ultima sută de metri la Muzeul Național de Artă (MNArt) Timișoara.