Pe aceeași temă
Dan Perjovschi desenează, scrie cu carioca neagră sau albă pe pereți, tavane, geamuri, podele, apoi lipește, alătură, combină, aranjează sau rearanjează, elimină, rescrie și ne arată. La sfârşitul lunii octombrie, s-a încheiat la Salonul de Proiecte cea mai recentă expoziție a sa din București, realizată împreună cu Cristian Răduță.
Arta ca mijloc de a citi realitatea: viitorul este deschis
Într-o marți de octombrie, prima zi de curs Art(s) et Politique(s) pe care-l țin pentru studenții de anul trei de la secția franceză a Facultății de Științe Politice a Universității din București s-a desfășurat la Salonul de Proiecte. Aici, cei doi artiști împreună cu unul dintre curatori, Ștefan Sava, le-au povestit studenților ce și în ce fel poate adăuga arta contemporană înțelegerii pe care o avem despre actualitatea politică, o atenție constantă a tuturor celor care se ocupă de științe politice.
Artiștii contemporani asumă și un rol arhivistic, de colecționari ai unor detalii din prezent, așa cum remarca și Jacques Rancière. Acest joc de acumulare și asamblare a semnelor prezentului apare în colajele realizate din ziare din România și din alte țări expuse de Dan Perjovschi și peste care artistul a intervenit prin scriere și atrăgând atenția către paralele sau legături între evenimente și contexte pe care le ratăm poate altfel, grăbiți fiind de un nou breaking news. Apar astfel alăturări care vorbesc despre aceleași teme sau sunt create comparații ale aceleiași probleme privită din puncte de observare complet opuse. Atât intervenția lui Perjovschi, cât și creaturile și obiectele inventate de Cristian Răduță sunt realizate din materiale bune de aruncat, care sunt recuperate și transformate în artă. Un fel de strigăt împotriva lumii dominate de prezent în care trăim.
Intrarea în expoziție era precedată de un fel de perete imens de Facebook cu poze tăiate din ziare și reviste, care mi-a amintit de mărturisirea lui Pedro Almodóvar conform căreia decupează din ziare poveștile care i se par interesante și care apoi devin premiza pentru scenariile filmelor sale. Printre figurile decupate se regăsesc personajele celebre ale realității noastre, de la Gheorghe Hagi la George Soros. De dimensiuni inegale, răspândite pe peretele alb, figurile decupate formează un puzzle de chipuri anonime sau identificabile; astfel, lângă Codruța Kövesi apare Angela Merkel.
Rezist/Exist și artivismul
În interiorul sălii de expoziție, unul dintre pereți este acoperit cu decupaje din ziare din diferite țări, peste care Dan Perjovschi a scris și a desenat. De la distanță, cel mai bine se vede scris Rezist/Exist și Viitor, în care un omuleț se aruncă în gol în interiorul literei V. Privirea se plimbă pe selecția de texte și imagini colorate și apar alte posibile conexiuni. Pe o copertă a revistei The Economist în care titlul ediției este How to Manage the Migrant Crisis, artistul a scris mare cu carioca NO REFUGE.
Imagine din expoziţia Breaking the News a lui Dan Perjovschi (Foto: Ştefan Sava / Salonul de Proiecte)
Foarte sensibil la protestele din ultimii ani, de la cele împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană la cele împotriva OUG 13, Dan Perjovschi amintește și relația protestatarilor din România cu puterea politică, rescriind epitetele cu care aceștia au fost amintiți de reprezentanți ai guvernului, de la „golanule“ și „animalule“ la „ciumpalacule“ și „refugiatule“. În multe dintre aceste proteste, participanții au preluat desenele lui Dan Perjovschi, pe care le-au transformat în pancarte ca modele de do it yourself de artivism. Pe lângă temele de activism social și de protest politic, Dan Perjovschi reacționează și la teme de societate care se folosesc de reacția foarte rapidă pe care o permite Facebook. Un astfel de exemplu este cel al graffiti-ului șters de autori după reclamații din partea enoriașilor Bisericii „Sfântu Gheorghe Nou“ din București, dar transformat pe Facebook în prilej de inovație estetică și umoristică și cu ajutorul lui Dan Perjovschi. La fel, în 2017, Perjovschi a creat mai multe albume de fotografii cu ajutorul altor utilizatori în căutarea celui mai frumos balcon, în ceea ce a devenit Balconiada, inspirată fiind de competiția lansată de Primăria Bucureștiului, care, în ciuda problemelor cu care se confruntă capitala României, caută modalități de a distrage atenția publicului.
O altă temă care transpare din expoziție este cea a construcției Catedralei Mânturii Neamului, alături de cea de-a doua clădire din lume ca dimensiuni, Palatul Parlamentului. Acest joc al grandorii este în mod ironic surprins de Perjovschi în desenele de pe ziare, care remarcă și noua imagine a Palatului Parlamentului, transformat din Casa Poporului în background pentru evenimente sportive și de entertainment local.
Cele două compoziții formate din ziare peste care a desenat și a scris Dan Perjovschi sunt legate de un zid format din primele pagini ale unora dintre cele mai cunoscute ziare care surprind celebrarea a 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Ni se amintește că artistul român provine din partea de est a zidului, cea pe care nu erau graffiti, o aluzie și la actuala gentrificare a acestei foste frontiere între lumea liberă și cea prinsă de o Cortină de Fier de lungă durată.
Make aMErica Great
Pe masa din centrul sălii de expoziție se găseau și colecții de colaje realizate de Dan Perjovschi, printre care War Collage (2003), Make aMErica Great (2016), Beautiful Capitalism (2016), A Tale of Brexit (2016). În War Collage (2003), Perjovschi alătură știri din ziare care comentează invazia SUA din Irak din 2003 unor reclame colorate, recreând contextul aiuritor al relatării informațiilor de către mass-media. Această alăturare amintește faimoasa colecție de fotocolaje realizate de artista Martha Rosler cu ocazia Războiului din Vietnam în House Beautiful: Bringing the War Home (1967-1972) și reluată cu ocazia invaziei din Irak din 2003 în House Beautiful: Bringing the War Home, New Series (2004-2008). Aceste două serii de colaje reinserau imagini ale conflictelor în imagini preluate din reclame sau din mass-media din SUA pentru a crea alăturări surprinzătoare și evocatoare ale realității imediate. La fel, colajele lui Dan Perjovschi ne fac să revedem evenimente care par unice, dar care, din păcate, continuă să se înlănțuie, ajungând să fie invizibile celor rămași în lumea liberă.
Experiența artistului cu regimul comunist îl face să fie critic la adresa prezentului marcat de efectele modelului neoliberal, dar și de atracția exercitată de soluțiile simple oferite de unii admiratori ai modelului comunist pur. Într-una dintre colecțiile de ziare asupra cărora artistul a intervenit prin colaje sau prin scriere cu carioca apare scris: „Neoliberalism sucks and fucks, but when I see red books, I’m terrified, must run away“. Această constatare poate fi alăturată unei concluzii deja remarcată de artist și reamintită și în această expoziție: „Communism is bad/Capitalism is bad/China is good“.
Imagine din expoziţia UFOtopia a lui Cristian Răduţă (Foto: Ştefan Sava / Salonul de Proiecte)
UFOtopia: delicata închipuire a unui viitor fragil
Desenele lui Perjovschi sunt legate de lumea lui Cristian Răduță prin obiecte delicate care sunt lipite de perete, un costum transparent de plastic este prins cu clești colorați de metal. Printre obiectele din plastic, polistiren, carton sau bețe apar rachete, drone sau OZN-uri (UFOs). Contradicția dintre materialele alese pentru a forma obiectele zburătoare este susținută de umorul autorului, care lipește de pereți în poziții de decolare sau le plasează încolonate cuminți într-un rastel lângă fereastră rachetele și celelalte instrumente de zbor sau chiar planete. Dronele par a fi realizate din obiecte de uz casnic, precum o strecurătoare albastră din plastic. Obiectele create de Cristian Răduță par astfel fragile, susceptibile să fie luate de vânt și purtate departe, dacă nu ar fi fost prinse de perete cu la fel de delicate mijloace.
O lume închipuită, o utopie trecătoare, în care OZN-urile neașteptate par fragile și improbabile, este alăturată realității recompuse de desenele și decupajele-colaje alcătuite de Dan Perjovschi. Cele două lumi discută într-o abordare care pare marcată de umor, dar care remarcă tristețea sau, poate, doar caracterul efemer al lumii actuale. Cristian Răduță creează o lume din materiale jetabile populată de creaturi fantastice, dar efemere. Desenele lui Perjovschi, ca și știrile care dispar după o zi sunt efemere. Soluția în fața caracterului temporar al tuturor celor care ne înconjoară este ruperea de ritm, breaking the news și reconfigurarea atenției către ceea ce contează.
