Artistul ca arhivist sau colecționar al urmelor prezentului și politica detaliilor

Dan Perjovschi desenează, scrie cu carioca neagră sau albă pe pereți, tavane, gea­muri, podele, apoi lipește, alătură, com­bină, aranjează sau rearanjează, elimină, re­scrie și ne arată. La sfârşitul lunii oc­tombrie, s-a încheiat la Salonul de Proiecte cea mai recentă expoziție a sa din Bu­curești, realizată împreună cu Cristian Răduță.

Arta ca mijloc de a citi realitatea: viitorul este deschis

Într-o marți de octombrie, prima zi de curs Art(s) et Politique(s) pe care-l țin pen­tru studenții de anul trei de la secția franceză a Facultății de Științe Politice a Uni­versității din București s-a desfășurat la Salonul de Proiecte. Aici, cei doi artiști îm­preună cu unul dintre curatori, Ștefan Sa­va, le-au povestit studenților ce și în ce fel poate adăuga arta contemporană în­țe­legerii pe care o avem despre actualitatea politică, o atenție constantă a tuturor ce­lor care se ocupă de științe politice.

Artiștii contemporani asumă și un rol ar­hivistic, de colecționari ai unor detalii din prezent, așa cum remarca și Jacques Ran­cière. Acest joc de acumulare și asamblare a semnelor prezentului apare în colajele realizate din ziare din România și din alte țări expuse de Dan Perjovschi și peste care ar­tistul a intervenit prin scriere și atră­gând atenția către paralele sau legături în­tre evenimente și contexte pe care le ra­tăm poate altfel, grăbiți fiind de un nou brea­king news. Apar astfel alăturări care vor­besc despre aceleași teme sau sunt cre­ate comparații ale aceleiași probleme pri­vită din puncte de observare complet opu­se. Atât intervenția lui Perjovschi, cât și crea­turile și obiectele inventate de Cris­ti­an Răduță sunt realizate din materiale bu­ne de aruncat, care sunt recuperate și trans­formate în artă. Un fel de strigăt îm­potriva lumii dominate de prezent în care trăim.

Intrarea în expoziție era precedată de un fel de perete imens de Facebook cu poze tă­iate din ziare și reviste, care mi-a amin­tit de mărturisirea lui Pedro Almodóvar con­form căreia decupează din ziare po­veș­tile care i se par interesante și care apoi de­vin premiza pentru scenariile filmelor sale. Printre figurile decupate se regăsesc personajele celebre ale realității noastre, de la Gheorghe Hagi la George Soros. De dimensiuni inegale, răspândite pe peretele alb, figurile decupate formează un puzzle de chipuri anonime sau identificabile; ast­fel, lângă Codruța Kövesi apare Angela Mer­kel.

Rezist/Exist și artivismul

În interiorul sălii de expoziție, unul dintre pereți este acoperit cu decupaje din ziare din diferite țări, peste care Dan Perjovschi a scris și a desenat. De la distanță, cel mai bine se vede scris Rezist/Exist și Viitor, în ca­re un omuleț se aruncă în gol în in­te­riorul literei V. Privirea se plimbă pe selec­ția de texte și imagini colorate și apar alte posibile conexiuni. Pe o copertă a revistei The Economist în care titlul ediției este How to Manage the Migrant Crisis, ar­tis­tul a scris mare cu carioca NO REFUGE.

Imagine din expoziţia Breaking the News a lui Dan Perjovschi (Foto: Ştefan Sava / Salonul de Proiecte)

Foarte sensibil la protestele din ultimii ani, de la cele împotriva exploatării au­ru­lui de la Roșia Montană la cele împotriva OUG 13, Dan Perjovschi amintește și relația protestatarilor din România cu pu­terea politică, rescriind epitetele cu care aceștia au fost amintiți de reprezentanți ai guvernului, de la „golanule“ și „anima­lule“ la „ciumpalacule“ și „refugiatule“. În multe dintre aceste proteste, parti­ci­pan­ții au preluat desenele lui Dan Perjovschi, pe care le-au transformat în pancarte ca modele de do it yourself de artivism. Pe lân­gă temele de activism social și de pro­test politic, Dan Perjovschi reacționează și la teme de societate care se folosesc de re­acția foarte rapidă pe care o permite Facebook. Un astfel de exemplu este cel al graffiti-ului șters de autori după re­cla­ma­ții din partea enoriașilor Bisericii „Sfântu Gheorghe Nou“ din București, dar trans­format pe Facebook în prilej de inovație estetică și umoristică și cu ajutorul lui Dan Perjovschi. La fel, în 2017, Perjovschi a creat mai multe albume de fotografii cu ajutorul altor utilizatori în căutarea celui mai frumos balcon, în ceea ce a devenit Balconiada, inspirată fiind de competiția lansată de Primăria Bucureștiului, care, în ciuda problemelor cu care se confruntă capitala României, caută modalități de a distrage atenția publicului.

O altă temă care transpare din expoziție este cea a construcției Catedralei Mânturii Neamului, alături de cea de-a doua clădire din lume ca dimensiuni, Palatul Parla­men­tu­lui. Acest joc al grandorii este în mod iro­nic surprins de Perjovschi în desenele de pe ziare, care remarcă și noua imagine a Pa­la­tului Parlamentului, transformat din Ca­sa Poporului în background pentru eve­ni­men­te sportive și de entertainment local.

Cele două compoziții formate din ziare pes­te care a desenat și a scris Dan Per­jovschi sunt legate de un zid format din primele pagini ale unora dintre cele mai cunoscute ziare care surprind celebrarea a 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Ni se amintește că artistul român provine din partea de est a zidului, cea pe care nu erau graffiti, o aluzie și la actuala gen­tri­fi­care a acestei foste frontiere între lumea liberă și cea prinsă de o Cortină de Fier de lun­gă durată.

Make aMErica Great

Pe masa din centrul sălii de expoziție se gă­seau și colecții de colaje realizate de Dan Perjovschi, printre care War Collage (2003), Make aMErica Great (2016), Beau­tiful Capitalism (2016), A Tale of Brexit (2016). În War Collage (2003), Perjovschi alătură știri din ziare care comentează in­vazia SUA din Irak din 2003 unor reclame colorate, recreând contextul aiuritor al re­latării informațiilor de către mass-me­dia. Această alăturare amintește faimoasa co­lecție de fotocolaje realizate de artista Mar­tha Rosler cu ocazia Războiului din Viet­nam în House Beautiful: Bringing the War Home (1967-1972) și reluată cu ocazia invaziei din Irak din 2003 în House Beautiful: Bringing the War Home, New Series (2004-2008). Aceste două serii de colaje reinserau imagini ale conflictelor în imagini preluate din reclame sau din mass-media din SUA pentru a crea ală­tu­rări surprinzătoare și evocatoare ale rea­li­tății imediate. La fel, colajele lui Dan Per­jovschi ne fac să revedem evenimente care par unice, dar care, din păcate, con­tinuă să se înlănțuie, ajungând să fie in­vizibile celor rămași în lumea liberă.

Experiența artistului cu regimul comunist îl face să fie critic la adresa prezentului mar­cat de efectele modelului neoliberal, dar și de atracția exercitată de soluțiile sim­ple oferite de unii admiratori ai mo­de­lului comunist pur. Într-una dintre colec­țiile de ziare asupra cărora artistul a in­ter­venit prin colaje sau prin scriere cu ca­rio­ca apare scris: „Neoliberalism sucks and fucks, but when I see red books, I’m terri­fied, must run away“. Această constatare poate fi alăturată unei concluzii deja re­mar­cată de artist și reamintită și în această expoziție: „Communism is bad/Ca­pitalism is bad/China is good“.

Imagine din expoziţia UFOtopia a lui Cristian Răduţă (Foto: Ştefan Sava / Salonul de Proiecte)

UFOtopia: delicata închipuire a unui viitor fragil

Desenele lui Perjovschi sunt legate de lu­mea lui Cristian Răduță prin obiecte de­li­cate care sunt lipite de perete, un costum transparent de plastic este prins cu clești colorați de metal. Printre obiectele din plas­tic, polistiren, carton sau bețe apar ra­chete, drone sau OZN-uri (UFOs). Con­tra­dicția dintre materialele alese pentru a forma obiectele zburătoare este susținută de umorul autorului, care lipește de pereți în poziții de decolare sau le plasează încolonate cuminți într-un rastel lângă fereastră rachetele și celelalte instrumente de zbor sau chiar planete. Dronele par a fi realizate din obiecte de uz casnic, precum o strecurătoare albastră din plastic. Obi­ec­tele create de Cristian Răduță par astfel fra­gile, susceptibile să fie luate de vânt și purtate departe, dacă nu ar fi fost prinse de perete cu la fel de delicate mijloace.

O lume închipuită, o utopie trecătoare, în care OZN-urile neașteptate par fragile și improbabile, este alăturată realității re­com­puse de desenele și decupajele-colaje al­cătuite de Dan Perjovschi. Cele două lumi discută într-o abordare care pare marcată de umor, dar care remarcă tris­te­țea sau, poate, doar caracterul efemer al lumii actuale. Cristian Răduță creează o lu­me din materiale jetabile populată de cre­aturi fantastice, dar efemere. Desenele lui Perjovschi, ca și știrile care dispar după o zi sunt efemere. Soluția în fața carac­te­ru­lui temporar al tuturor celor care ne în­con­joară este ruperea de ritm, breaking the news și reconfigurarea atenției către ce­ea ce contează.