Pe aceeași temă
Sunteti multumit de forma Legii votului uninominal adoptata de parlament, ca mijloc de reformare a clasei politice?
Legea alegerilor parlamentare, votata in Camera Deputatilor pe 4 martie, este cea mai buna solutie de compromis ce putea fi gasita in actualele conditii politice. Ea reuseste sa conserve cele doua principii care au stat la baza succesivelor proiecte de Cod electoral elaborate de Asociatia Pro Democratia, votul in colegii uninominale si repartizarea proportionala a mandatelor, contribuind la crearea conditiilor pentru inceputul unei reforme a clasei politice, in primul rand a recrutarii parlamentarilor.
Cum credeti ca va arata structura viitorului parlament?
Daca legea se va aplica de la urmatoarele alegeri parlamentare, cel mai probabil, in parlament vor fi reprezentate patru-cinci formatiuni politice. Sansa candidatilor independenti de a reusi sa depaseasca majoritatea absoluta a voturilor este minima, deci guvernarea va avea, in continuare, o caracteristica partidista.
Prin redistribuirea mandatelor ramase dupa votul in colegiile uninominale (atunci cand e cazul, fireste) nu se conserva clientela partidelor existenta azi in votul pe liste?
Redistribuirea mandatelor se va face in ordinea descrescatoare a voturilor primite. Acest clasament al voturilor, care ii ierarhizeaza pe candidatii unui partid la nivel judetean si national, va avea la baza votul in colegii uninominale. Doar daca va reusi o performanta electorala de a primi un numar semnificativ de voturi, un candidat va fi redistribuit.
Scaderea pragului la 3% nu ingaduie intrarea in parlament a unor non-partide (PC, PIN)?
Pragul electoral ramane de 5% si va fi dublat de un prag alternativ de 6 mandate de deputati si 3 de senatori castigate cu majoritate relativa (cel mai mare numar de voturi).
Cum apreciati faptul ca guvernul (oricare ar fi el) decide asupra repartizarii geografice a colegiilor?
Executivul va promova prin hotarare de guvern rezultatul activitatii comisiei parlamentare de resort care va propune decupajul electoral si pe baza negocierilor dintre partidele politice.
Prin alegerea presedintilor CJ nu se instituie protectie pentru baronii locali?
Introducerea in Legea alegerilor parlamentare a unei prevederi privind alegerea directa, prin scrutin majoritar intr-un tur, a presedintilor consiliilor judetene denota nu doar l ipsa de consonanta legislativa si grave vicii de viziune institutionala, ci si politicianism. Aceasta prevedere, odata aplicata, va transforma consiliul judetean intr-un teren al confruntarilor de putere intre alesii majoritari si alesii de pe lista. Si, daca in cazul primarului exista cel putin argumentul majoritatii absolute a voturilor, pentru presedintele consiliului judetean nu va exista nici macar aceasta justificare. In loc sa fie rezultatul unui compromis intre formatiunile politice reprezentate in consiliul judetean prin care sa se degaje cea mai eficienta majoritate, presedintele consiliului judetean va reprezenta, in cel mai mai bun caz, cea mai mare minoritate. In foarte putine cazuri, cei ce vor deveni presedintii consiliilor judetene vor obtine peste 40% din voturi. Iar legitimitatea lor va fi, mai ales prin comparatie cu cea a primarilor alesi prin majoritate absoluta, precara. Logica partidelor, asa cum este ea dezvaluita si de aceasta aparent minora inovatie, pune in primejdie coerenta constructiei institutionale la nivel judetean, iar prin consecintele sale afecteaza atat de necesara reforma a statului. Iar fara o structura stabila si eficienta la nivel local si judetean, orice schimbare institutionala este sortita esecului.
A consemnat: Rodica Palade
