Pe aceeași temă
Alina Mungiu-Pippidi (SAR): Ne-am intalnit pentru a vedea daca societatea civila din Romania are un punct de vedere similar asupra evenimentelor recente. Concluzia noastra, a Raportului SAR, este ca aceste alegeri au fost libere, dar incorecte. Intalnirea de fata a pornit din preocuparea noastra fata de ce se intampla cu statul de drept din Romania.
Au fost trei lucruri care ne-au nelinistit in ultima saptamana. Unul a fost faptul ca s-au putut difuza peste un milion de fluturasi falsi cu semnatura noastra, a Coalitiei pentru un Parlament Curat, fara ca nenumaratele sesizari pe care le-am facut la Politie sau la Parchet sa fie urmarite de cineva, desi noi am facut probele, am atasat fluturasii falsi la plangeri. S-a ajuns la un asemenea nivel, incat nu numai ca trebuie sa-ti faci singur probele, dar trebuie sa le ai cu tine tot timpul, sa le poti arata camerelor de televiziune, nu ajunge ca le-ai depus la Politie sau Procuratura.
Al doilea eveniment este cel legat de aparitia unor stenograme ale sedintelor Delegatiei Permanente a PSD in care sunt discutate conspiratii de-a dreptul impotriva statului de drept, fara ca nimeni, in afara de presa si de Delegatia Comisiei Europene, sa se sesizeze. Ce consecinte legale rezulta din aceste stenograme, ce institutii ale statului de drept ar fi trebuit sa se sesizeze automat pentru a verifica autenticitatea lor? Noi stim cert ca partile privitoare la SAR din acele stenograme sunt autentice, pentru ca nimeni altcineva nu stia acele detalii decat oamenii cu care am discutat, d-l Geoana, d-l Adrian Severin (care, de altfel, sunt printre putinii care au recunoscut acele parti) si altii. Dar cum se face ca nimeni nu a fost audiat? Nici macar in perspectiva nu exista vreo discutie ca se vor urmari consecintele acestor fapte si ca o institutie a statului de drept va avea grija sa nu se transpuna in practica planurile facute acolo.
Al treilea lucru este ceea ce ne preocupa pe toti in aceste zile, si anume gravele neregularitati petrecute in alegeri. Nu numai consecintele grave - migrarea cu autobuzul si turismul electoral -, ci si ce institutii ar trebui sa ancheteze daca a existat o planificare a acestor actiuni, cine a finantat aceste actiuni.
Mircea Toma (Agentia de Monitorizare a Presei - Academia Catavencu): Am articulat in regim de urgenta o monitorizare a stirilor pe 7 posturi TV: Antena 1, B1, Prima, National, Pro TV, TVR 1 si Realitatea. Mai exact, am monitorizat stirile din seara de marti, 30 noiembrie, pe toate aceste posturi de televiziune. Ceea ce am constatat, in afara de registrul cu care ne-am obisnuit, de acoperire a unui eveniment, dintr-o extrema care poate fi numita echilibrata intr-una tendentioasa, este ca postul Romania 1 a comis o frauda electorala de proportii, pe care noi o consideram frauda informationala, cu impact comparabil, daca nu mai mare, cu cel pe care-l produc alegatorii itineranti si operarea de taste pentru a muta voturi nule in voturi cu identitate. Romania 1 a transformat stirile despre campania electorala in campanie electorala. Am avut senzatia ca revad emisiunea de televiziune din decembrie 1989, dupa ce incepuse revolutia la Timisoara. A fost o sesiune de infierare, la care au participat cu sarg personalitati de prestigiu ale comunitatii jurnalistice. In afara de ziaristii din televiziune, care au uitat ca au coloana vertebrala, a aparut Cristian Tudor Popescu, in calitate de varf de lance, pentru a demonta imaginea unui actor electoral important - si nu a aparut numai la Romania 1, ci si la Pro TV si la Antena 1 in acelasi rol, lucru care depaseste statutul unui comunicator. Sa apari in aceeasi seara pe trei posturi diferite cu acelasi rol, asta seamana mai mult a misiune decat a profesie. Repet, este vorba de C.T. Popescu, presedintele Clubului Roman de Presa, deci purtator al stindardului moralitatii profesionale, din pozitia pe care o are. Cerem CNA sa se sesizeze, pentru ca emisiunea asta a fost in afara perioadei acoperite de legea electorala, deci nu este reglementata proportia prezentei actorilor politici si modul in care sunt prezentati pe stiri. Dar exista Legea audiovizualului, exista recomandari ale CNA si exista Legea televiziunii, care, la randul ei, spune cum trebuie sa functioneze acest post TV. E incredibil cum in 2004 se poate petrece o asemenea frauda de proportii.
Christian Mititelu (fost director al sectiei romane a BBC): Trebuie sa transformam excelenta Coalitie pentru un Parlament Curat care a functionat pentru aceste alegeri intr-o institutie permanenta care sa monitorizeze constant activitatea autoritatilor, sa prezinte publicului conditiile in care s-au desfasurat aceste alegeri. De asemenea, aceasta Coalitie trebuie sa militeze pentru schimbarea Legii electorale, care este fundamental gresita, avantajandu-i pe cei care sunt la putere, pentru schimbarea rolului acestui BEC si modificarea dispozitiilor restrictive ale CNA, care la randul lui interpreteaza Legea electorala intr-un mod care nu favorizeaza o dezbatere reala. Acest lucru ar trebui facut pe termen lung si poate ca este necesara si o forma de monitorizare permanenta la acest capitol al statului de drept, deoarece documentul SAR merge dincolo de ce s-a intamplat la aceste alegeri si arata cum functioneaza asa-zisul stat de drept la noi.
Traian Ungureanu (jurnalist): Propunerile dumneavoastra vor fi incluse intr-un document, pe care-l vom remite apoi opiniei publice.
Fluturasii falsi
Ioana Voicu Arnautoiu (Alianta Civica): Alianta Civica impreuna cu Pro Democratia s-a ocupat de raspandirea fluturasilor reali, facuti de Coalitia pentru un Parlament Curat. Au fost orase in care au aparut fluturasi contrafacuti inainte ca fluturasii facuti de noi sa fie raspanditi. La Timisoara, la Iasi s-a intamplat asa. Deci a fost o premeditare categorica si s-a profitat de faptul ca ne-am propus sa publicam listele cu candidatii pe care noi ii consideram incompatibili sa faca parte din listele electorale. Evident, faptul ca din acesti fluturasi falsi lipseau toti candidatii PSD nu pune sub semnul nici unei indoieli pe cei care au premeditat lucrul asta.
T. Ungureanu: Care e situatia plangerilor inaintate la procuratura si care sunt pana acum pasii concreti ai autoritatilor?
Monica Macovei (APADOR-CH): Nici unul. S-au facut plangeri in Timisoara, Iasi, Sibiu, iar APADOR-CH a depus la Parchetul General o plangere acoperind toata tara, cerand cercetari pentru raspandirea fluturasilor mincinosi pe toata tara, dand toate indiciile pe care noi le-am avut, atasand inclusiv, acolo unde am avut in acel moment, fluturasi mincinosi si fluturasi adevarati. Am cerut sa se faca cercetari, sa se identifice fonturile, tipografiile, cine a distribuit. Au existat situatii, la Buzau din cate-mi amintesc, in care si un conflict stradal intre cei care distribuiau cele doua categorii de fluturasi a aratat cine era grupul cu fluturasii mincinosi; prefectul si Politia erau acolo, pazind grupul care raspandea fluturasi mincinosi. N-am primit, bineinteles, nici un raspuns de la Parchetul General. Eu nu ma astept sa primesc un raspuns rapid si in nici un caz unul in sensul solutionarii cererilor noastre. Asta arata lipsa de independenta a Parchetului General si practic nefunctionarea institutiei.
T. Ungureanu: Putem retine ca cel putin intr-un caz distribuirea de fluturasi falsi s-a produs sub protectia autoritatilor locale.
A. Mungiu-Pippidi: Politia din Buzau a dat o declaratie in care se spune ca echipele de campanie ale Uniunii PSD+PUR raspandeau niste "materiale cu continut electoral". Materialele cu continut electoral erau fluturasi sub semnaturile noastre, ale membrilor Coalitiei pentru un Parlament Curat, denigrandu-i pe cei din Alianta D.A. Adica, fluturasi falsi.
Un corp administrativ incapabil sa gestioneze procesul electoral
Ioana Avadani (Centrul pentru Jurnalism Independent): Eu as vrea sa discut despre ceea ce pare a fi o evidenta lipsa de capacitate administrativa si profesionala de a gestiona un proces care ar trebui sa fie aproape mecanic - cel al alegerilor. Avem un numar impresionant de voturi anulate, un numar impresionant de oameni care au votat pe liste suplimentare, avem circumscriptii electorale in care s-au gresit procesele verbale, de ordinul sutelor. Toate aceste informatii ne dau imaginea unui corp administrativ incapabil sa gestioneze procesul electoral. Daca facem un exces de optimism si nu vorbim de frauda electorala, avem imaginea unui guvern incapabil sa reglementeze, sa implementeze si sa urmareasca in mod corect alegerile, avem niste institutii incapabile sa reactioneze la reclamatii.
T. Ungureanu: Nu ar trebui sa uitam problema stenogramelor. Defectiunile au loc la nivele paralele, exista o continuitate, probabil, si ea e de gasit in stenograme. Exista intentionalitate, exista probabil un mod de transmitere a ordinului din varful piramidei spre institutiile statului.
Sorin Ionita (SAR): Cred ca sunt doua tipuri de probleme: unele tin de incapacitate administrativa, imperfectiuni ale legii - chestiunea cu buletinele de plastic de pe care se dezlipeste timbrul -, lucruri care se datoreaza prostiei administrative, traditionala in statul roman si pe care nu le sesizeaza nimeni pana cu cateva luni inainte de alegeri. Noi vom permanentiza in continuare aceasta Coalitie, in sensul unei Coalitii pentru o Guvernare Curata, si vom presa in continuare pentru remedierea situatiilor din lege: pentru o lege electorala mai buna, pentru carti de votant, pentru remedierea acestor probleme administrative. O alta categorie, cea mai grava, dupa parerea mea, si pe care nu o putem remedia noi asa de usor, sunt slabiciunile statului de drept, institutiile care ar trebui sa intervina si nu intervin. Cand aceste doua categorii de probleme intra in coliziune sfarsim cu ce-am vazut in aceasta campanie electorala: prostie, incompetenta si, in plus, reavointa din partea institutiilor care trebuie sa investigheze, sa ancheteze si sa asigure transparenta si corectitudine.
Sistemul institutional al legilor din Romania este fundamental gresit
Cristian Iordanescu (decanul Baroului Bucuresti): Toate cele trei chestiuni pe care le-ati pus in discutie - fluturasii falsi, stenogramele PSD, alegerile - au produs un scandal monstru la nivel international, pentru ca evidentiaza ce gasca de mafioti conduce o tara. Cine ar trebui sa ia atitudine? S-a spus ca guvernul e incapabil sa reactioneze. Nu este adevarat. Exista o premeditare clara in tot ceea ce se intampla. Guvernul a "organizat" aceasta lipsa de reactie. Prin urmare, nu poate fi pus la indoiala faptul ca cei care au premeditat fraudarea acestor alegeri - nu trebuie sa ne ferim de aceasta expresie, care este o evidenta - trebuie sanctionati. Atata timp cat institutiile statului sunt subordonate acestui guvern - ati vazut in stenograme -, nu putem sa vorbim de stat de drept. Cand isi permite cineva sa spuna "rezolva-l pe Basescu", "de ce n-ati dat drumul la dosar mai devreme?", nu mai avem nici un fel de indoiala ca aceste institutii nu vor avea nici o reactie.
Oricat am discuta noi aici, este cert ca organele statului nu vor face absolut nimic in sprijinul unor alegeri corecte. Trebuie exercitata o presiune mediatica prin tot felul de actiuni de acest gen, de aducere la cunostinta opiniei publice ca singura alternativa ca sa indeparteze acest sistem este ca Basescu sa castige in turul doi, pentru ca altfel n-avem nici o sansa. Dupa ce vom avea un presedinte curat si care poate sa impuna o politica corecta, ultrademocratica si sa readuca justitia ca stalp al statului de drept, abia atunci vom incepe sa punem bazele unui stat democratic.
T. Ungureanu: Tin sa va reamintesc ca acelasi lucru se poate observa si in mediile de informare - din sute, poate mii de redactori, s-au inregistrat prea putine forme de dezertare…
Gheorghe Piperea (lector doctorand, Facultatea de Drept din Bucuresti): Intregul sistem institutional al legilor din Romania este fundamental gresit. Avem o autoritate electorala permanenta, care se ocupa cu tot felul de detalii aproape insignifiante, si avem Biroul Electoral Central, care nu este numai o instanta electorala, ci si un organism administrativ al statului care se ocupa cu logistica alegerilor, numararea voturilor, procesarea acestor voturi. Legea electorala a dat acestei instante administrative atatea competente, incat, la ora actuala, s-a ajuns la un adevarat blocaj decizional. Este o instanta care pare ca se pronunta in prima si ultima instanta, ceea ce este contrar oricarui principiu constitutional, contrar ideii de liber acces la justitie si, de asemenea, este o instanta care, desi pare ca are plenitudinea de competenta in acest contencios electoral, in realitate nu poate sa anuleze alegerile decat pe circumscriptii, nu intregul proces electoral. Instanta electorala trebuie sa fie Curtea de Casatie a Romaniei, care sa se pronunte in mod normal, asa cum se pronunta intr-un litigiu, nu asa cum se pronunta in acest moment BEC. Nici macar Curtea Constitutionala nu are atributia sa anuleze alegerile prezidentiale. Iata ca este o deficienta institutionala incredibila, pe care, din nefericire, o observam din 4 in 4 ani si care va fi perpetuata daca nu este fortata modificarea ei de noi, societatea civila.
Vina partidelor din opozitie
Rodica Culcer (GDS): Partidele din opozitie au o vina foarte importanta pentru ca s-a ajuns aici. Puterea e putere, ea si-a aparat interesele ei, a facut-o asa cum intelege s-o faca. A fost un comitet care a negociat aceasta lege electorala. Acolo s-au facut prea multe targuri si nu s-a contestat de la inceput. PNL ar fi putut sa o conteste, sa se retraga si sa nu accepte promulgarea ei. Cei care au semnalat tot timpul deficientele legii au fost Cristian Pirvulescu si organizatiile civice. Nimeni nu a luat in consideratie ce facea el. Partidele politice s-au inteles, intr-o forma sau alta. La fel a fost si cu numirea presedintelui BEC. Au fost intrebati atunci membrii de baza ai Aliantei: "Nu aveti de gand sa-l contestati pe Emil Ghergut?". Au dat din colt in colt, au ezitat, nimeni nu a dat un raspuns clar, nimeni nu a vrut sa-l conteste. S-a si trecut peste niste lucruri, in ideea "lasa ca poate ca la vot o sa castigam noi si atunci o sa vedem ce se intampla".
Trebuie sa facem o campanie de informare si de presiune asupra institutiilor statului, sa le bombardam cu telefoane, cu petitii. Trebuie chiar o strangere de semnaturi pentru modificarea Legii electorale. Totusi, opozitia ucraineana a demonstrat ca este in stare sa mobilizeze lumea si sa faca ceva.
M. Macovei: Sigur ca de vina sunt toti cei care au votat aceasta lege, dar problema esentiala acum este faptul ca aceasta lege a fost folosita cu rea-credinta, in mod intentionat.
A. Mungiu-Pippidi: Exact asta-i problema noastra: se incalca legi, unii oameni sunt deasupra legii. Vor incalca si legi bune, si legi proaste. Avem intentia sa permanentizam aceasta Coalitie. Dar este foarte greu sa facem acest lucru. Cand am antrenat oamenii si toate organizatiile in aceasta actiune la care au participat mii de oameni care n-au castigat nici un ban, eu nu am realizat ca o sa avem de-a face cu persoane care incalca legea pe scara larga. Am avut oameni agresati, am avut amenintari. Una e sa faci o campanie de informare intr-un stat de drept, alta e sa faci o campanie de informare intr-un stat in care batausii pandesc femei pe strazi, dupa ce le-au vazut la televizor. Trebuie sa intelegeti ca e o mare raspundere si imi va fi greu sa le mai spun oamenilor: "veniti sa facem un lucru frumos contra unor oameni puternici, dar fara nici un risc". Sunt riscuri legale - daca noi chemam Politia, ea nu va veni sa ne apere, ci poate si aresteaza pe vreunul din noi. Deja problema se pune altfel, dupa felul in care am vazut ca functioneaza statul de drept. Ca atare, parerea mea este ca trebuie sa documentam foarte bine felul in care n-a functionat statul de drept si sa apelam la institutii internationale pentru a remedia lucrurile astea in urmatoarele saptamani si luni.
Aurelian Pavelescu (Alianta D.A.): In momentul in care Legea electorala a fost practic refacuta, PD, ramas fara Emil Boc, care ajunsese primar la Cluj, n-a mai putut sa functioneze. Pe de alta parte, se stie ca in Parlament capacitatea de reactie a celor doua partide este foarte redusa, dar intr-adevar nu exista nici un fel de scuza ca in momentul discutarii Legii electorale s-au negociat niste principii si nu s-a contestat vehement. Este o chestiune pe care eu mi-o asum in numele Aliantei.
In Romania avem un partid-stat, un partid care inglobeaza institutiile statului. Aceste institutii nu servesc legea, ci servesc PSD. De pilda, recent, procurorul general vine si suspenda legea penala: "Legea penala va fi aplicata dupa alegeri". Dupa asemenea declaratie, procurorul general insusi ar trebui pus sub ancheta penala. Pentru ca procurorul general este o persoana, el nu este o institutie, nu este stat. Asemenea declaratii, de-o gravitate extraordinara, sunt trecute la capitolul "glume, pareri, opinii". Frauda incepe din lege: legea a programat frauda electorala, aceasta lege despre care vorbeau Miron Mitrea si Acsinte Gaspar in stenograme in urma cu un an. S-au depus plangeri penale la Politie, la Parchet. Nimeni nu ia nici un fel de declaratii, nimeni nu demareaza nici un fel de procedura, pentru ca in spate se afla persoane ca Rodica Stanoiu, ca Adrian Nastase sau Florin Georgescu, care acum ar trebui sa fie puse sub acuzare pentru infractiuni grave de coruptie in urma publicarii acelor stenograme. Nimeni nu mai are dreptul sa spuna o opinie juridica sau, daca spune, n-are dreptate, pentru ca numai procurorul general si judecatorul Ghergut interpreteaza dreptul.
Cred ca, la ora actuala, partidele din opozitie nu au o putere mai mare decat societatea civila. Partidele politice nici nu sunt recunoscute de partidul stat decat tot ca ONG-uri. Eu am fost prezent in alegeri. Nimeni nu m-a luat in serios: nici Politia, nici Parchetul, nici presedintii birourilor sectiilor de votare, nici BEJ s.a.
A. Mungiu-Pippidi: D-le Pavelescu, totusi va exista o majoritate a opozitiei in Parlament, care nu este suficienta ca sa faci politici. Dar s-ar putea ca aceasta majoritate sa fie suficienta pentru a declansa unele anchete legate de alegeri, de stenograme.
A. Pavelescu: Potrivit legii, comisiile parlamentare nu pot sa faca ancheta. PNA a refuzat pur si simplu sa faca un raport cerut de Parlament. Nimeni nu baga in seama Parlamentul Romaniei, nici macar CNA.
Cred ca este nevoie de informarea mediilor internationale. Probabil, dupa ce vom ajunge in Parlament, lucrurile se vor schimba pentru simplul motiv ca o sa avem o reprezentare mai larga.
M. Toma: Fluturasii au fost creati de Coalitie pentru a compensa functionarea proasta a mass-media, in primul rand a televiziunii. Faptul ca facem fluturasi nu inseamna ca trebuie sa lasam nepenalizata proasta functionare a mass-media. Cristian Pirvulescu mi-a spus ca ar fi interesat daca ar exista o initiativa sustinuta de o platforma larga de solicitare a unei expertize internationale independente pe rezultatele modului in care s-a desfasurat procesul electoral.
A. Mungiu-Pippidi: Cum sa ceri asa o expertiza, cand ai deja o Misiune OSCE in tara? In mod normal, intotdeauna ei sunt expertii. Deci un lucru bun ar fi sa ne intalnim cu Misiunea OSCE.
Vlad Alexandrescu (GDS): E foarte buna ideea cu contactarea Misiunii OSCE, dar as insista pe apelul aceasta al intalnirii noastre, pe societatea civila. Ca membru al societatii civile, sunt profund nedumerit de rezultatul alegerilor. Am sentimentul ca vointa populara a fost rastalmacita clar. E vorba de 300.000 de voturi, de 500.000 de voturi, de 1.000.000. PNTCD a luat 200.000 de voturi si-a ajuns la 2%. Daca lua 500.000 de voturi avea 5% si intra in Parlament. Deci aceste sute de mii de voturi nu sunt o cantitate abstracta, care n-are nici o semnificatie, ci inseamna reprezentare politica parlamentara sau nu. Trebuie ca societatea civila, inainte de orice, sa se exprime in fata institutiilor statului. Trebuie sa facem ceva, in sensul de a cere autoritatilor statului sa lamureasca opinia publica referitor la rezultatul alegerilor. Trebuie sa facem o actiune catre Guvernul Romaniei, pentru ca nu suntem coate-goale, ci din banii nostri se fac aceste alegeri, din banii nostri se finanteaza campania electorala, strangerea voturilor, numararea lor. Trebuie sa jucam un rol in acest contract.
Romania nu mai indeplineste criteriile de la Copenhaga
Mihai Dan (APADOR-CH): Intr-o societate democratica neconsolidata, rezultatul alegerilor nu se rezolva de catre institutiile statului. Va asigur ca riscam sa ajungem intr-o postura de vesnici petenti in fata Parchetului. Cat timp sunt vizate aspecte care ii privesc pe cei care sunt sau au fost la putere, sesizari din oficiu nu vor exista, asta va garantez eu.
Livius Ciocarlie (GDS): Ei se tem numai de Uniunea Europeana. Dar cred ca se mai tine seama si de faptul ca UE a ajuns in situatia paradoxala de a se manifesta deschis in favoarea acelui partid care este sustinut de forta neinformata a tarii, adica tocmai de "neeuropeni". Ca atare, eu zic ca acest public trebuie responsabilizat de catre societatea civila romaneasca. Apoi, trebuie sa ne adresam unor organizatii europene non-comunitare. De aceea se tem si ei, pentru ca sunt in context electoral si nu le convine sa se spuna ca au incetat sa fie atenti la starea democratiei in Romania.
Andrei Oisteanu (GDS): E bine sa facem propuneri concrete. Sunt multe probleme juridice care trebuie modificate. Suntem parte din contract si cred ca trebuie emis un comunicat semnat de principalele organizatii civice, in care sa spunem clar ca suntem nemultumiti de modul in care s-au desfasurat alegerile, de modul in care institutiile statului au raspuns la petitiile actorilor politici, cred ca este folositor si pentru urechile UE, si pentru instiintarea opiniei publice, si pentru intimidarea acestui guvern care nu stie altfel sa lucreze.
A. Mungiu-Pippidi: Daca cititi Raportul de tara al Comisiei Europene din fiecare an, veti vedea ca partea de criterii politice este un fel de compilare a ceea ce au lucrat organizatiile nonguvernamentale din Romania. Punctul lor de vedere este ca aderarea Romaniei nu poate sa aiba loc in orice moment, ci numai in acest moment. Unul din motivele pentru care am constituit Coalitia pentru un Parlament Curat este ca ne-am gandit sa compensam aceasta presiune europeana, care nu putea fi mai puternica de atat, fara a recunoaste pe fata ca Romania nu are ce cauta in acest moment in UE. Socoteala pe care si-o fac ei este daca statul de drept va functiona mai bine daca ne mai amana vreo 4 ani sau daca ne iau acum. Decizia nu este usor de luat. Sa nu credeti ca ei nu au facut rezumate la stenograme, sa nu credeti ca nu sunt perfect la curent cu ce se intampla, dar nu pot exprima public foarte mult.
Dupa parerea mea, daca organizatiile care ar trebui sa-si faca datoria in mod legal nu pot sa asigure in turul doi conditii mai bune decat in turul intai, societatea civila nu poate sa faca nimic. Romania nu mai indeplineste criteriile de la Copenhaga. Alegeri libere si incorecte nu fac parte din criteriile lor. Singura cale ca sa le indeplinim din nou este ca institutiile statului de drept sa rezolve problema acestor fraude, sa-i gaseasca pe vinovati, sa arate ca avem capacitatea interna de reglare a acestei situatii.
Expertiza externa asupra softului de centralizare a voturilor
Zoe Petre (Actiunea Populara): In 1996, doua operatii realizate de Conventia Democrata au reusit sa stopeze fraude similare, care s-au manifestat in '92. Atunci s-au plimbat 1.500.000 de alegatori, s-au anulat 1.500.000 de voturi, deci nu e nici o noutate, e sistemul Hrebenciuc bine asezat. In '96, el a putut fi blocat prin doua elemente: prin rularea preventiva a softurilor folosite de catre specialistii CDR si, in al doilea rand, printr-o numaratoare paralela care a scos rezultatele inaintea rezultatelor oficiale. Eu nu zic ca asta salveaza situatia, dar poate fi un paliativ in contextul foarte urgent de acum. In al doilea rand, fac un apel la colegii din societatea civila sa nu se lase descurajati de situatia destul de sumbra, mai ales din provincie. Nu trebuie nici sa ne speriem, nici sa ne facem iluzii. Statul de drept nu functioneaza, este partizan, oamenilor le e mult mai frica decat le era acum 5, 6 ani, din cauza asta sunt si extrem de apatici, dar n-avem incotro: ori ii lasam sa moara apatici cu noi cu tot, ori ne vedem de treaba. Cred ca nu institutii europene, ci persoane din Parlamentul European trebuie trase de maneca, pentru ca la nivel institutional, in mare, decizia de a primi Romania odata cu Bulgaria e luata. Tin sa atrag atentia asupra unui alt pericol, si anume, ca dupa admiterea in Uniune, parghiile de interventie ale UE in procesele interne ale Romaniei sunt mult mai reduse…
Adrian Sorescu (Asociatia Pro Democratia): Numaratoarea paralela nu rezolva nimic in aceste conditii. Rezultatele votului multiplu se afla in urne si implicit in procesele verbale, pe baza carora se realizeaza si numaratoarea paralela. Avem o problema de sistem, cauzata de legislatie, care permite acest vot multiplu mai mult ca niciodata. Imi permit s-o contrazic pe d-na Zoe Petre: in 1992, posibilitatile de vot multiplu nu erau nici pe departe cele care sunt acum. La vremea aceea, toata lumea avea buletine de identitate si se aplica stampila pe ele. Nu spun ca nu s-a intamplat turism electoral pe atunci, dar oricum nici pe departe la dimensiunile de acum. Practica de acum a fost inaugurata de referendumul pentru revizuirea Constitutiei.
In privinta softului, ceea ce ne-am propus noi sa facem acum si ceea ce va propunem si dvs. este sa cerem o expertiza independenta, care nu poate fi, dupa parerea noastra, decat una externa. Noi am angajat deja cateva contacte si urmeaza ca o echipa de experti externi, pe baza softului pe care lucreaza BEC si pe a rezultatelor din toate sectiile de votare in format electronic, sa ruleze softul acela si sa verifice modul in care aceste rezultate intra in procesul de stabilire a rezultatelor finale, verificand si explicatiile pe care le-au dat BEC si Institutul National de Statistica vizavi de greseli. Din pacate, din punctul de vedere al efectelor juridice, acest demers este unul oarecum tardiv. Legea prevede niste pasi pentru contestatii, pasi care sunt aproape de a fi epuizati.
Radu Filipescu (GDS): Sunteti implicati in vreun fel in aceasta verificare a softului?
A. Sorescu: Am cerut softul si astazi, 2 decembrie, ni s-a dat. Nu ni s-au dat insa rezultatele din toate sectiile de votare in format electronic pe motiv ca inca nu exista o forma care sa poata fi data.
R. Filipescu: A fost o emisiune la televiziune in care se explica ca s-a facut scanarea fiecarui proces verbal si introducerea datelor conforme cu procesul verbal. Deci ar trebui sa existe in format electronic, e rea-vointa daca acest lucru nu se da. Puteti sa ne spuneti care-i situatia la Alianta, la numaratoarea paralela?
A. Pavelescu: Se pare ca numaratoarea paralela este apropiata de cea oficiala si confirm ca frauda se face in amonte. Aceste procese verbale care vin de la BEJ sunt deja viciate. In Olt s-a votat intr-o sectie de votare 110% si am demonstrat, a venit Politia si a constatat ca o persoana votase pentru 5-6 persoane cu semnaturile identice ale unui om. Rezultatul era viciat cu circa 60% intr-o sectie de votare unde am fost eu, intamplator. Probabil, daca mergea un om la alte 50 de comune gasea asemenea situatii.
A consemnat Razvan Braileanu
