Pe aceeași temă
La 13 septembrie, profesorul Mihail Suprun conducea maşina pe şoseaua care leagă Arhanghelsk de Severodvinsk. A fost oprit de Serviciul Federal de Securitate (FSB), succesorul temutului KGB, urcat în altă maşină şi dus la sediul FSB unde a fost anchetat. Locuinţele lui Suprun şi a colonelului Aleksandr Dudarev, şeful centrului de informare al Direcţiei Arhaghelsk a Ministerului de Interne au fost percheziţionate de FSB, la fel şi birourile de la locurile de muncă ale celor doi. Computerele au fost ridicate, la fel şi toate dischetele şi CD-urile. Întreaga arhivă personală a lui Suprun, ca şi toate copiile după documente privind istoria URSS şi a Rusiei, culese din arhive străine, au fost împachetate şi luate de FSB. Nadejda Șalîghina, doctorandă, care lucrează cu Suprun, a fost şi ea anchetă de FSB.
Urmărirea operativă a lui Suprun începuse de cel puţin o lună. Mai mulţi studenţi şi doctoranzi au fost chemaţi pentru discuţii la FSB. Ei, de altfel, chiar i-au atras atenţia profesorului că este urmărit de FSB care se interesează de proiectul privind etnicii germani supuşi represiunii staliniste. Suprun şi-a liniştit studenţii asigurându-i că este vorba despre un proiect aprobat atât de către Ministerul de Interne cât şi de rectoratul Universităţii de Stat din regiunea maritimă a nordului Rusiei, unde Suprun este şef la catedra de istoria Rusiei.
Mihail Suprun şi colonelul Dudarev lucrează la un proiect intitulat „Ruşii de etnie germană supuşi represiunii în anii 1940”. Proiectul presupune identificarea etnicilor germani deportaţi în regiunea Arhanghelsk, în timpul represiunii staliniste. Dudarev asigura accesul în arhiva direcţiei locale a Ministerului de Interne, iar cercetările erau făcute de Nadejda Șalîghina care şi realizează o teză de doctorat intitulată „Destinul etnicilor nemţi ruşi în anii stalinismului”.
Proiectul este finanţat de Crucea Roşie din Germania. El a fost aprobat de Direcţia locală a Ministerului de Interne care a semnat un acord cu rectoratul Universităţii din Arhanghelsk. Responsabil din partea rusă cu realizarea proiectului este profesorul Suprun, iar din partea germană Anton Bosch, şeful Societăţii de Istorie a nemţilor din Rusia. Proiectul presupune publicarea în următorii 2-3 ani a unei Cărţi memoriale, care să conţină numele nemţilor supuşi represiunii. Astfel de Cărţi memoriale s-au publicat cu sutele, începând din perioada perestroikăi. Cele circa 300 de volume apărute până astăzi conţin numele a peste 1,5 milioane de victime ale represiunii comuniste.
FSB şi procuratura din Arhanghelsk i-au acuzat pe istoricii implicaţi în proiect că publică date personale, fără să ceară acceptul membrilor familiilor acestora, invocând o lege neclară de protecţie a datelor personale. Procurorul Șevcenko, cel care se ocupă de dosarul istoricilor, mai acuză şi trasmiterea în Germania a acestor date, numai că acest lucru este prevăzut chiar în acordul semnat. Cercetările continuă la Arhanghesk numai că atât Suprun cât şi avocata lui au fost obligaţi de FSB să semneze angajamente că nu vor divulga nici un fel de date privind ancheta.
Reţinerea şi percheziţionarea unui istoric, pretextul sub care este anchetat de FSB şi procuratură au stârnit proteste în Germania chiar la nivel guvernamental şi parlamentar. Iar Marianne Birthler, şefa arhivei Stasi de la Berlin, i-a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Dmitri Medvedev în care deplânge condiţia istoricului din Rusia.
Întreagă această istorie este cu atât mai absurdă cu cât chiar FSB şi Ministerul de Interne publică datele personale ale celor reabilitaţi în presa centrală. Iar Ministerul Apărării afişează pe site-ul său datele de identitate a milioanelor de soldaţi şi ofiţeri din cel de-al Doilea Război Mondial. Adesea astfel de Cărţi memoriale care conţin liste cu numele victimelor represiunii se realizează chiar la iniţiativa procuraturilor locale, încă din perioada perestroikăi şi până astăzi.
Istoricii ruşi, dar şi cei străini care lucrează în arhivele din Rusia, urmăresc cu îngrijorare deznodământul în acest caz. Împotriva lui Mihail Suprun sunt deschise două dosare penale: primul privind strângerea de date personale despre 5000 de nemţi şi transmiterea lor către Germania (dacă va fi găsit vinovat poate primi 4 ani de închisoare); al doilea este pentru instigarea unui oficial la depăşirea atribuţiilor funcţiei sale (poate primi 4 luni închisoare). Condamnarea profesorului Suprun poate însemna închiderea arhivelor de istorie contemporană din Rusia.
Încă nu este foarte clar ce urmăreşte FSB, iniţiind acest caz, fie pregăteşte un nou scandal de spionaj, fie a început cruciada împotriva „falsificatorilor măreţei istorii sovietice”.