Luna de fiere din anul de miere ruso-olandez

Armand Gosu | 29.10.2013

Pe aceeași temă

Rusia și Olanda aniversează 400 de ani de relații diplomatice. Este anul Rusiei în Olanda și al Olandei în Rusia, cu o agendă încărcată de concerte, expoziții, festivaluri, manifestări științifice, marcând astfel relația specială dintre cele două țări.

 

Puține țări în lume sunt atât de diferite și, totuși, atât de apropiate. Rusia e foarte întinsă, Olanda abia un petec de pământ, au biserici diferite, una ortodox opulentă, cu ritualuri sofisticate, alta calvină care stimulează cumpătarea, modestia. Și totuși, Olanda, țară mică dar cu o istorie excepțională, a fost modelul care l-a inspirat pe Petru cel Mare, în modernizarea statului rus. În Olanda, Petru a învățat să meșterească ceasuri, gravura în cupru, a luat lecții de anatomie și s-a apucat de operații. Tot restul vieții a purtat pe umăr geanta cu scule de chirurgie achiziționată la Amsterdam. Pe șantierele navale din Olanda, Petru a învățat cum se construiesc corăbii. La rândul lor, olandezii au păstrat memoria Marii Ambasade, sosită din Rusia în 1697, casa în care a locuit Petru cel Mare fiind și astăzi un reper turistic important.

Până astăzi, Olanda îi fascinează pe ruși. Poate pentru că Olanda este opusul Rusiei. Pentru a marca această relație specială, anul 2013, în care se împlinesc patru secole de la stabilirea de relații diplomatice, a fost declarat anul prieteniei dintre Rusia și Olanda, anul Rusie în Olanda și al Olandei în Rusia.

Nimic nu părea să tulbure liniștea și prietenia dintre Olanda și Rusia, în ciuda unor evenimente care au iritat opinia publică olandeză și au atras atenția presei internaționale. În ianuarie 2013, un tânăr opozant rus, refugiat la Rotterdam, Aleksandr Dolmatov, s-a sinucis. El participase la manifestațiile anti-Putin din 2012, însă tribunalul olandez i-a refuzat acordarea statutului de refugiat politic, pe motiv că în Rusia e democrație, iar viața sa nu va fi amenințată dacă s-ar întoarce acolo. În aprilie, cu ocazia vizitei președintelui Putin la Amsterdam, s-au înregistrat proteste ale homosexualilor și lesbienelor, care au cerut Kremlinului să respecte drepturile minorităților sexuale. Emoțiile generate de aceste două episoade sugerau că între opinia publică olandeză și clasa politică se cască o prăpastie în abordarea relației cu Rusia.

Nava Arctic Sunrise

Scânteia care a aruncat în aer anul prieteniei ruso-olandeze a fost sechestrarea de către trupele speciale ale FSB, urmașul KGB-ului, a spărgătorului de gheață Arctic Sunrise, care naviga sub pavilion olandez în Marea Barents, reținerea și inculparea celor 30 de persoane de pe navă, membri ai echipajului și activiști Greenpeace. Cu o zi înainte, la 18 septembrie, 4 activiști Greenpeace au încercat să urce pe platforma petrolieră Prirazlomnoe, ce aparține Gazprom nefti, pentru a protesta împotriva forării în platoul arctic, un ecosistem fragil. Cei 16 membri ai echipajului, 13 activiști Greenpeace (cetățeni elvețieni, polonezi, finlandezi etc.) și fotograful Denis Sineakov, care relata și pentru portalul de știri lenta.ru, au fost acuzați de piraterie, riscând o pedeapsă de 15 ani de închisoare. Situația devenea stânjenitoare pentru Guvernul Mark Rutte, care, sub presiunea opiniei publice olandeze și internaționale, a trebuit să reacționeze atunci când devenise evident că Rusia intenționează să facă o demonstrație de forță. La 4 octombrie, Olanda s-a adresat Tribunalului de Arbitraj de la Hamburg pentru recuperarea spărgătorului de gheață și eliberarea echipajului și a activiștilor Greenpeace aflați în arestul poliției din Murmansk.

Dar lovitura olandeză abia urma. În seara zilei de sâmbătă spre duminică, 5-6 octombrie, poliția olandeză, echipată în uniforme de camuflaj, pătrunde violent în locuința ministrului consilier Dmitri Borodin, adjunctul șefului Ambasadei Rusiei la Haga, sub pretextul unei plângeri a vecinilor care reclamau zgomot, beții și violențe împotriva copiilor, de 4 și respectiv 2 ani. Degeaba invocă Borodin imunitatea diplomatică, Convenția de la Viena; el este lovit, trântit la podea, încătușat și dus la secția de poliție, de unde a fost eliberat a doua zi dimineața. Moscova protestează, olandezii își cer scuze cu jumătate de gură, dar refuză să-i tragă la răspundere pe polițiștii care se fac vinovați de încălcarea dreptului internațional. În Olanda începe o campanie de presă cu dezvăluiri despre viața și activitatea diplomaților ruși... care sugerează faptul că, în ultimii ani, aceștia au fost supravegheați atent, poate și pe fondul scandalurilor de spionaj (ultimul episod cunoscut, arestarea în 2012 a unui diplomat olandez de 61 de ani, care a lucrat 8 ani pentru SVR, livrând rușilor documente sensibile privind NATO). Chiar și despre Borodin presa a speculat că ar fi „diplomat“ SVR...

Sediul Ambasadei Federației Ruse la Haga

Însă singura probă că Borodin ar fi afiliat SVR este oferită de Moscova, care va răspunde „simetric“, respectând cutumele serviciilor secrete. În seara de 15 octombrie, adjunctul șefului Ambasadei Olandei la Moscova, ministrul consilier Onno Elderenbosch, a fost atacat în propria locuință de doi indivizi care se pretindeau electricieni, bătut și legat de scaun cu bandă adezivă. La plecare, „electricienii“ s-au semnat pe oglinda de la baie, cu ruj, „LGBT“ (acronimul de la Lesbian, Gay, Bisexual, Transsexual). A venit rândul Ministerului rus de Externe să regrete incidentul.

Două zile mai târziu, diplomații ruși constată spargerea locuinței unui membru al personalului tehnic al Ambasadei de la Haga, plecat în concediu. Incidentul este repede rezolvat, fiind prins hoțul, care se dovedește a fi un recidivist înrăit.

Opoziția a reacționat și a cerut o ședință specială a parlamentului olandez pe tema relației cu Rusia, ședință care va avea loc miercuri, 30 octombrie. Democrații 66 și Partidul Muncii cer sistarea acțiunilor de marcare a 400 de ani de relații diplomatice și amânarea sau chiar anularea vizitei în Rusia a regelui Willem Alexander. Însă la 21 octombrie, într-o discuție telefonică purtată cu V. Putin, premierul M. Rutte a confirmat participarea regelui Țărilor de Jos la ceremonia de închidere a anului Olandei în Rusia, care se va desfășura la Moscova, la 8 noiembrie.

Între timp, Ministerul rus de Externe a spus că Moscova nu acceptă arbitrajul la Hamburg, amintind observațiile pe care le-a făcut în 1997 la ratificarea Convenției ONU pentru dreptul mării. Olanda a dat Rusia în judecată și la Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării de la Haga. O procedură care s-ar putea întinde pe câțiva ani. Prea mult pentru cei 30 de membri ai echipajului și activiști Greenpeace, acuzați nu doar de piraterie, ci și de deținere de droguri.

Vladimir Putin și Mark Rutte (premierul Olandei)

Prin acest scandal, Rusia și-a atins scopul de a-i speria pe activiștii ecologiști, care se vor ține departe de granițele ei. Olanda este victimă colaterală în toată această afacere. Interesele comerciale ale Olandei pe piața rusă sunt prea mari, aproximativ 2 miliarde de euro pe an, doar din exportul de flori, pentru ca guvernul de la Haga să riște deteriorarea relației. Nici Moscova nu vrea acest lucru, doar Olanda este al doilea mare investitor în Rusia. Probabil că Putin nu și-a dorit ca tocmai Olandei să-i fie administrată o lecție dură de real politik. Fiicele președintelui rus au făcut studiile în Olanda, iar una dintre ele este căsătorită cu un olandez și locuiește în această țară. 

 

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22