Industria de știri false vorbește rusește — Corespondență de la Vilnius

Congresul anual al Asociației Europene a Jurnaliștilor, din care jurnaliștii români fac parte prin Secția română AZIR/AEJ, s-a desfășurat în capitala Lituaniei sub genericul interogativ O nouă ordine mondială a mass-media?.

Brîndușa Armanca 28.11.2017

De același autor

 

60 de jurnaliști din 20 de țări întruniți la Vilnius au dezbătut temele actuale care preo­cupă azi presa: proliferarea știrilor con­trafăcute - fake news în limbaj con­sa­crat -, viteza cu care se propagă dezin­for­marea, eficiența manipulării și a pers­pec­tivelor post-adevăr, intruziunile politice prin strategii media cibernetice. În afara ex­periențelor recente ale jurnaliștilor în con­fruntarea cu știrile false, experți în ana­liza și combaterea fenomenului, pre­cum și specialiști în politică externă - krem­linologi, diplomați etc. - s-au ală­turat cu informații consistente. Țările Bal­tice au o istorie dramatică a bocancului so­vietic, iar pe parcursul sfertului de veac de când fac parte din Uniunea Europeană și-au păstrat reflexele de apărare în fața intruziunilor Rusiei, deci contribuția li­tua­nienilor la dezbateri a fost extrem de ins­truc­tivă. Viceministrul de Externe al Li­tuaniei, Darius Skusevičius, a calificat în termeni clari strategia de dezinformare a Rusiei ca „război informațional“ și ca ex­tensie a războiului militar din Ucraina în zona baltică. „Trebuie combătuți“, a con­chis viceministrul, adăugând o tactică în patru puncte: deconspirarea publică a in­formațiilor difuzate de Sputnik și Russia Today ca „informație ostilă“, abordarea fi­nanțărilor primite de aceste medii, coe­ziu­ne europeană între medii și sprijin re­ci­proc pentru identificarea falsurilor, pro­mo­varea unei prese de calitate pentru a edu­ca publicul să discearnă între știri va­li­de, bazate pe fapte verificabile, și fake news.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-brindusa-1-1443.jpg

 

Dark Power nu e Soft Power

 

Rusia nu operează numai cu un sistem so­fisticat de producere a știrilor contrafăcute pentru a demoraliza eurosceptici, pentru a influența alegeri în SUA sau în Europa, ci și cu ONG-uri organizate de guvern (GONGO) pentru a submina societatea ci­vilă din țările Europei Centrale și de Est și pen­tru a discredita orice mișcare în spri­ji­nul democrației. În Rusia, ca și în Un­ga­ria, Polonia, Slovacia, Ucraina sau Ro­mâ­nia, același George Soros este prezentat fă­ră dovezi ca finanțator al tuturor pro­tes­te­lor antiguvernamentale, semn al concen­trării mesajelor manipulatoare pornite de la Moscova și transferate prin intermediul industriei de trolli. Fundamentate pe me­saje de tip emoțional, organizații ca Rus­s­kiy Mir Foundation distribuie reportaje fal­­se despre discriminarea rușilor în Es­tonia sau despre NATO ca forță cotro­pi­toa­re în Balcani.

 

Brian Whitmore, analist de politică ex­ter­nă, e convins că „Rusia nu se teme de ce fa­ce Uniunea Europeană, ci de ce este Uni­unea Europeană și Europa. Până Europa rămâne Europa, Rusia se va teme“. Po­li­ti­cile Rusiei de a slăbi coeziunea UE fo­lo­sind noile tehnologii și forța mass-media s-au internaționalizat vizibil în ultimii 10-15 ani, susținute de finanțări oculte, din re­țele mafiote de corupție, conectate la pu­terea politică. Vulnerabilitățile Europei uni­te sunt exploatate de această „dark po­wer“, la fel e exploatată situația labilă a presei din fostele țări comuniste care nu are anticorpi puternici: personaje inven­ta­te, experți inexistenți sunt împinși în mass-media pentru a impune teorii ale conspirației, pentru a distrage atenția de la probleme reale și pentru a semăna dez­bi­nare. Teorii ale „statului paralel“ cir­culă și pe alte meleaguri, nu sunt invenții pesediste.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-brindusa-2-1443.jpg

 

Presă falsă cu banii KGB

 

Marius Laurinavičius, senior expert la Ins­titute of Policy Analysis, a prezentat jur­naliștilor AEJ un tablou complex, cu incur­siuni istorice, al conceptelor pe care se construiește politica de subminare a Ru­siei. Kremlinul nu face „propagandă“ în sensul clasic, adică nu propagă idei, mo­dele de viață pentru a influența, nu caută să atragă, ci să distragă, subminându-le pe cele ale democrației vestice. „Regimul Pu­tin se bazează pe manualul KGB, 100%“, spune expertul, iar strategiile cy­ber practicate, imensa fabrică de site-uri, personaje și știri „alternative“ se finan­țea­ză din sume ce pot proveni din cele 50 de miliarde de dolari dispărute între 1990-1991 din conturile KGB. Nimeni nu le-a dat de urmă vreodată. Nu putem să omi­tem similitudinea acestui mister cu di­sp­a­riția după 1990 a averii lui Ceaușescu ad­ministrată de Securitate, numită „Averea Diavolului“, și îmbogățirea subită a unor securiști transformați în oameni de afaceri prosperi, un caz notoriu fiind Dan Voi­cu­lescu. Crima organizată, corupția, legă­tu­ri­le nefaste ale business-ului cu politica au sporit banii, alimentând subminarea de­mo­crațiilor din toate statele est-europene, unde bate vântul iliberalismului și al au­tocrațiilor.

 

În dialogul cu expertul lituanian, jurna­liștii au recunoscut anumite campanii de­rulate după același tipar în mai multe țări. Campania media împotriva exploatării gazelor de șist de către compania ame­ri­cană Chevron a circulat identic în Ro­mâ­nia, Bulgaria, Lituania, Franța, Ucraina. Filmul documentar american care arăta că „se aprinde apa“ din cauza exploatării gazelor de șist, provocând o puternică re­ac­ție de respingere din partea cetățenilor, s-a dovedit o făcătură finanțată de ruși, spune Marius Laurinavičius. Comisia Eu­ro­penă a făcut analize și a îndemnat la pru­dență, dar nu a interzis niciodată ex­ploa­tările.

 

Și campaniile electorale au fost ținta acelorași dezinformări induse în decizia vo­tului. Audierile prezente din Congresul SUA în legătură cu implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale confirmă că „e vor­ba despre un cataclism. Suntem în mij­locul unui război cibernetic. O mare pu­te­re străină, sofisticată și abilă, s-a ames­tecat în alegerile noastre prezi­den­țiale“, cum a formulat senatoarea de­mo­cra­tă Dianne Feinstein. Este pregătită Eu­ropa, sunt pregătite Statele Unite să con­tra­­ca­reze abila forță a Rusiei? Iată o în­tre­bare larg dezbătută. Răspunsul lui Nerijus Maliukevičius, expert infowars, precum și al jurnaliștilor, este că voința comună în politica UE și coaliția cu SUA, atât in­for­matic, cât și mediatic, va duce la întărirea încrederii reciproce. „Nimeni nu creează probleme Rusiei, deci ea e liberă să le cre­eze altora“, iar multe dintre min­ciunile ei se sprijină pe memoria istorică a spațiului ex-sovietic și ex-comunist. Pro­iectele europene comune, recâștigarea în­cre­derii cetățenilor în valorile democrației sunt mai eficiente decât strategia de con­tracarare. Dar nici sancțiunile economice nu strică.

 

Cum iese mass-media din încurcătura fake news

 

O întrebare sceptică trebuia pusă și a fost pusă: nu cumva se exagerează cu puterea Rusiei, nu e cumva supraestimată in­flu­en­ța ei în mass-media și în politica in­ter­națională? În definitiv, PIB-ul statului rus nu îl depășește pe cel al New York-ului. Un răspuns ar fi că nici ISIS nu e vreo pu­tere economică, dar a putut face ravagii. În plus, Vestul democratic este mai slab decât în anii optimismului economic, fi­ind bântuit de guverne iliberale, Brexit, an­xietăți eurosceptice, spaima de tero­rism, de invazia refugiaților etc. Un edi­torial din The Guardian din 4 noiembrie 2017 spune același lucru: „Interferența ru­sească în politica Europei și în spațiul ei informațional nu e nouă, ea își are ră­dăcinile în metodele de dezinformare ale vechiului KGB, acum combinate activ cu noile tehnologii... Acum este vorba însă despre cât de pregătite sau nepregătite sunt democrațiile să apere imensul te­ri­toriu neguvernat al cyberspace, devenit noua arenă a puterilor autoritare. Rusia încearcă astfel subminarea democrațiilor vestice din interior“ (Natalie Nou­gay­rè­de). De altfel, opt miniștri de Externe, prin­tre care și Teodor Meleșcanu, au adre­sat o scrisoare ministrului de Externe al Comisiei Europene, Federica Mogherini, ce­rând întărirea capacității EU StratCom Task Force în combaterea campaniilor de dezinformare ale Rusiei. Sunt necesare con­venții digitale transatlantice și o în­țe­legere mai adâncă a responsabilității ma­rilor rețele ca Google, Facebook, Twitter, dincolo de profit.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-brindusa-3-1443.jpg

 

Jurnaliștilor le revine o sarcină deloc sim­plă de a regândi paradigmele profesiei, de a livra informație verificată, credibilă, de a face presă de calitate. Sistemele media sănătoase veghează la transparența pro­prie­­tății, la spargerea monopolului mo­ni­torizării audiențelor și traficului, la ne­a­mes­tecul politicului în mass-media, la exis­­tența pieței media libere. Dincolo de men­ți­nerea unor condiții corecte de exer­citare a profesiei, câteva reguli simple de evitare a inducerii de fake news pot fi un ghid util: folosiți site-urile internaționale de fact-checking ca fullfact.org, factcheck.org, Disinformation Review sau pe cele na­țio­nale; fiți sceptici la povești fără autor, la cele exagerate, la informații care nu au apă­rut niciunde; evitați website-uri cu ter­minația com.co; verificați pe site-urile sus­pecte caseta „Despre noi / About us“. Pen­tru jurnaliștii români, Sputnik.md este o sursă garantată de dezinformare, pre­lua­tă cu abnegație de dezinformatorii con­sa­crați ca Evz.ro, Antena 3, RTV, DC News, Cotidianul. Despre protestele recente, Sputnik în limba română oferă un titlu de îngheață apele, Dezvăluire. 10 miliarde de Euro în spatele manifestanților!, iar mai jos, Eveniment! Eliberarea lui Dan Dia­conescu. De evitat, de combătut, de respins fake-jurnaliștii români conectați la rublă.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/desen-brindusa-1443.jpg

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22