De același autor
Primul element care trebuie luat in seama este relatia dintre Parlamentul European si Comisie. Aceasta relatie este alta decat in trecut. Parlamentul vrea sa-si afirme puterea in fata Comisiei. De aici provine ideea ca o eventuala aplicare a clauzei de salvgardare sa fie decisa nu doar de Comisie, ci si de membrii Legislativului european. Recentele evolutii din dosarul Bolkestein vadesc faptul ca Parlamentul nu negociaza aceasta ambitie. Bolkestein este un fost comisar european care a initiat o directiva in virtutea careia educatia, cultura, sanatatea si serviciile de asigurari sociale din diversele tari-membre ale Uniunii ar urma sa fie supuse acelorasi reguli ale concurentei ca si o marfa oarecare. Multe din statele-membre erau dispuse sa urmeze directiva, in ciuda protestelor opiniei publice, care se teme de deprecierea sistemelor de protectie in toate aceste domenii. Parlamentul European a decis insa ca directiva sa fie amendata, iar discutarea ei a fost amanata pana la toamna. Amendamentele depuse pe marginea integrarii Romaniei urmeaza aceeasi logica: euro-palamentarii vor sa isi impuna punctul de vedere in fata Comisiei. Deputatii europeni din familia populara si crestin-democrata sunt cei mai sceptici in privinta Romaniei. Aflat in vizita la Bruxelles, in zilele in care avea loc reuniunea de primavara a Consiliului European, premierul Tariceanu a tinut inainte de orice sa-l intalneasca pe liderul grupului PPE-DE din Parlamentul European. Evocand diviziunile din tabara sa, Hans Gert Poettering a lasat totusi sa se inteleaga ca popularii vor vota, in majoritatea lor, in favoarea avizului conform pentru Romania. Dupa vizitele sale la Berlin si Roma, Traian Basescu s-a intors in tara cu o concluzie la fel de rezervat-optimista: nu va exista unanimitate, dar e sigur ca Romania va avea de partea ei o majoritate.
Altfel, atmosfera europeana nu este tocmai incurajatoare. Dupa amanarea, pe 11 martie, a inceperii negocierilor cu Croatia, se speculeaza foarte mult. Este oare acest gest un avertisment pentru Turcia, care spera la randul ei sa deschida negocierile? Sau mai degraba pentru Romania si Bulgaria, tari care, dupa incheierea negocierilor, asteapta semnarea Tratatului de aderare? Aceste speculatii creeaza nelinisti in opinia publica. Iar suprizele nu sunt excluse. Intr-adevar, daca spaniolii au votat in proportie de 70% Tratatul prin care se instituie o Constitutie europeana, in schimb opinia publica franceza pare tot mai mult orientata in directia contrara. Trei sondaje de opinie din ultima saptamana arata ca numarul celor care ar vota impotriva Tratatului la referendumul din 29 mai este in crestere, ajungand deja la 55%. Cauzele care explica votul impotriva sunt, dupa cum releva Figaro, foarte diverse: pe primul loc se afla opozitia francezilor fata de o eventuala integrare a Turciei, pe al doilea - dorinta unei Europe "mai sociale", iar pe al treilea - nemultumirea fata de Chirac si guvernul Raffarin. Un vot negativ al francezilor pe 29 mai a inceput sa preocupe clasa politica europeana. Despre referendum a inceput sa fie vorba si in Romania. Fostul ministru de Externe, Mircea Geoana, a propus organizarea unei asemenea consultari pe marginea Constitutiei europene inainte de aderare. Ion Iliescu a respins sec propunerea. In alte chestiuni, PSD este insa de acord. Doua materii sunt relevante pentru dosarul integrarii. PSD se opune cu toate fortele actiunii actualului ministru al Justitiei, Monica Macovei, angajata in proiectarea si aplicarea reformei in justitie, punct-cheie din agenda convenita cu Bruxelles, pentru a nu rata integrarea. In ciuda acestei mize, PSD se mobilizeaza impotriva oricarui gest al Monicai Macovei. Sensibilitatea antieuropeana, dominanta in PSD inainte de 2000, isi arata din nou fata. In acest sens, este semnificativ si celalalt gest facut de fostul partid de guvernamant chiar in zilele in care actualul premier se afla la Bruxelles. Prin reprezentantii sai, PSD a depus prima motiune simpla din actuala legislatura. Titlul acestei motiuni este "Deprofesionalizarea si politizarea administratiei publice, principii ale guvernarii Tariceanu". Cei 96 de deputati care au inscris-o pe agenda Camerei din 29 martie cer demisia ministrului de Interne, Vasile Blaga. Pesedistii tintesc astfel discreditarea guvernului pe cealalta tema fundamentala a integrarii, si anume administratia si afacerile interne.
Sprijinul de care dispune guvernul in Parlament este - asa cum se stie - destul de fragil. Prim test pentru coalitia cvadripartita, discutarea motiunii va vadi forta de care dispune, de fapt, cabinetul in procesul integrarii. In plan extern, sprijinul este si el limitat. Pentru a-l spori, Tariceanu a acceptat o colaborare cu PPCD, formatiunea condusa de Gheorghe Ciuhandu fiind - alaturi de UDMR - in foarte bune relatii cu popularii europeni. In schimbul vorbelor bune puse pe langa grupul popular european, Ciuhandu a cerut posturi pentru oamenii sai in aparatul guvernamental…
Ralierea fortelor interne si externe favorabile integrarii nu este usoara. Daca Tariceanu va reusi, autoritatea sa va spori. Daca nu va reusi, criza astfel declansata ar putea duce la un adevarat cutremur politic.
