22 PLUS, nr 343: Rusia trebuie să învețe să respecte regulile comune!

Elmar Brok | 05.03.2013

Pe aceeași temă

Rusia este unul dintre cei mai importanți parteneri strategici ai Uniunii Europene. E cel mai mare vecin al nostru, nu numai din punct de vedere geografic, ci și - sau mai ales - economic. Acest lucru devine evident dacă ne referim la următoarele da­te: în 2011, valoarea ex­por­turilor europene către Ru­sia era de 108,4 miliarde de euro, în timp ce valoarea importurilor era de 198,4 miliarde de euro. Im­por­turile de gaz și petrol, în special, sunt foarte im­por­tante pentru economia eu­ropeană. Astfel, UE este cel mai important partener co­mercial al Rusiei și aceasta este cel de-al treilea par­te­ner comercial al Uniunii, după SUA și Chi­na.

S-a subliniat adesea că UE și Rusia au le­gături mai strânse decât orice alte state, da­te fiind istoria, cultura și valorile lor comune. Dincolo de comerțul înfloritor, elementele pe care le avem în comun sunt din ce în ce mai puține, în timp ce re­zer­vele la adresa Rusiei sporesc. Motivele de îngrijorare apar cu o regularitate alar­man­tă, problemele în sfera drepturilor omului și a statului de drept fiind în fruntea listei preo­cupărilor recente. Verdictul ne­jus­ti­fi­cat în cazul membrilor grupului punk Pus­sy Riot, procesul împotriva opozantului Ale­xei Navalny și circumstanțele încă ne­clare ale decesului lui Serghei Magnițki în închisoare, în așteptarea procesului său în Moscova, sunt cele mai cunoscute exem­ple.

În ciuda criticilor, activitățile societății ci­vile - și așa destul de fragilă - sunt, din ce în ce mai mult, îngreunate de legislație. Anul trecut, guvernul rus a introdus noi limitări în legea asupra demonstrațiilor și a ONG-urilor și a prezentat o propunere legislativă pri­vind controlul activităților observatorilor electorali independenți.

O altă evoluție îngri­jo­ră­toare e legată de pena­li­zarea activităților politice ale opoziției și reprimarea criticilor guvernului. Asta contrazice promisiunile lui Putin din timpul campaniei electorale de a aprofunda cooperarea civică în Rusia. Una peste alta, se poate spune că guvernul rus încearcă să utilizeze toate mijloacele pentru a reprima competiția politică - și așa destul de limitată, din cauza absenței unui sistem de partide funcțional. Acest lucru a devenit încă o dată evident odată cu recenta ridicare a imunității parla­men­tare a unor deputați din Duma aparținând opoziției.

Nemulțumirea cetățenilor ruși din pricina îngrădirii activităților lor civice a dus la scăderea popularității lui Putin și erodarea legitimității sale. Deși Putin rămâne cel mai popular politician din această țară, cota sa de încredere este în scădere, mai ales în rândul tinerilor și în zonele ur­bane. Un sondaj recent realizat de ins­ti­tutul rus Levada-Center a arătat că în­crederea cetățenilor în Vladimir Putin a scăzut de la 65% în 2007, la 39% în 2012.

Guvernul rus trebuie să înțeleagă că ab­sența unui stat de drept nu poate fi doar o problemă internă, ci va afecta din ce în ce mai mult încrederea partenerilor inter­na­ționali ai Rusiei. Acest lucru este deja vizibil în diminuarea investițiilor directe străine: acestea au scăzut cu 15% în pri­mele șase luni ale anului 2012. Rusia s-a plasat pe locul 111 din 182 în indicele Băn­cii Mondiale „Doing Business“; în ceea ce privește indicele transparenței, Rusia ocupă locul 143, după Nigeria. Cele mai importante motive pentru această clasare deloc glorioasă sunt incertitudinea juri­dică și corupția endemică.

Rusia trebuie să învețe să respecte prin­cipiile fundamentale și standardele pe ca­re s-a angajat să le respecte ca membru al ONU, al OSCE, al Consiliului Europei, ca și, din 2012 încoace, al OMC. Aceste obli­gații includ dispoziții legate de comerț și politica energetică. Politica energetică ar putea, de fapt, să devină un instrument stra­tegic al cooperării dintre Moscova și Bruxelles. Din nefericire însă, Rusia con­tinuă să instrumentalizeze acest domeniu pentru a-și urmări interesele proprii, fără a lua deloc în considerare interesele euro­pene.

În special în lumina provocărilor secolului XXI, Rusia și UE se bazează, mai mult ca niciodată, pe o cooperare mai strânsă pen­tru a stabiliza împreună structurile glo­bale. O schimbare politică și socială în Ru­sia ar facilita acest proiect comun. Pentru Rusia, a venit timpul să se despartă de mo­delul democrației controlate și să intre într-un dialog real cu cetățenii ce recla­mă, de ceva timp deja, respectarea drep­turilor lor civice și democratice.

Transparența joacă și ea un rol cheie în dezvoltarea relațiilor viitoare dintre Rusia și UE, mai ales fiindcă UE va insista asu­pra acestui element într-un posibil nou acord de cooperare, ca și în acordul de liber schimb inițiat de către Putin.

În ciuda criticilor, nu este vorba aici des­pre vreo retorică antirusă. Ci mai degrabă este vorba despre un apel la adresa gu­ver­nului de a demara în sfârșit evoluția către statul de drept și către stabilitate, în loc să stagneze în poziția sa actuală. UE este pregătită să susțină Rusia în eforturile sale de a-și respecta obligațiile inter­naționale și să contribuie la modernizarea țării.

Este clar că Rusia și UE împărtășesc in­terese strategice și economice importante. Sper ca ambele părți să realizeze acest lu­cru cât mai curând. Rusia, mai ales, tre­buie să-și revizuiască propria atitudine și să înceteze să utilizeze gazul și petrolul ca instrumente politice. Mai mult decât ori­ce, Rusia trebuie să învețe să cons­truiască o structură economică stabilă, bazată pe întreprinderi mici și mijlocii, în loc să mizeze aproape exclusiv pe obținerea de prețuri mari atunci când vinde materii prime.

 

* Elmar Brok, deputat PPE ales în Germania, este președinte al Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22