Pe aceeași temă
În ce etapă sunteți cu proiectele aprobate spre finanțare prin PNRR?
La momentul actual, ne aflăm într-o etapă incipientă, în sensul în care tocmai au fost publicate primele modele de fișe de proiect. În urma discuțiilor purtate cu reprezentanții administrațiilor publice locale din județ, urmează a fi depuse fișe de proiect pe domeniul turism/cultură, respectiv ruta cetăților, ruta gastronomiei tradiționale, ruta bisericilor fortificate, ruta castelelor, ruta satelor cu arhitectură tradițională, unde credem că județul Brașov are un potențial ridicat de creștere.
De asemenea, ne propunem să accesăm fonduri pentru operaţionalizarea OMD-urilor (Organizaţiilor de Management al Destinaţiei). Sunt convins că prin colaborarea autorităţilor locale cu antreprenorii din turism, ne vom putea organiza foarte bine, astfel încât să punem bazele, la Braşov, pentru una dintre cele opt OMD-uri care vor exista la nivel regional şi astfel să putem atrage fondurile disponibile în cadrul PNRR pentru aceste structuri.
Un alt obiectiv al nostru este implementarea unui proiect unitar care să integreze atât dezvoltarea unor trasee de biciclete în toate zonele județului Brașov şi conectarea lor, cât şi înființarea de perdele forestiere şi plantații de protecție de-a lungul reţelei rutiere din judeţ. Contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate urmează să fie semnat în perioada următoare. Dorim să facem pași concreți spre o mai bună integrare a ciclismului cu celelalte modalități de transport existente în judeţul Braşov. Vrem să creștem accesibilitatea către localitățile mai îndepărtate şi să încurajăm utilizarea într-o mai mare măsură a mijloacelor de transport nepoluante, iar pentru toate acestea avem nevoie de o infrastructură dedicată. Dorim să realizăm o reţea de piste de biciclete care în final să conecteze localităţile, toate zonele judeţului nostru cu municipiul Braşov. Estimăm că am putea realiza o mie de kilometri de piste de biciclete, precum şi perdele forestiere și plantații de protecție de-a lungul a 300 de kilometri de artere rutiere.
Nu în ultimul rând, avem pregătite documentațiile tehnice pentru reabilitarea şi consolidarea clădirilor publice în care îşi desfăşoară activitatea instituţii şi servicii publice aflate în subordinea Consiliului Judeţean Braşov.
Practic, urmărim toate oportunitățile de finanțare în care consiliul județean, ca autoritate a administrației publice locale, este eligibil, fără să excludem niciun domeniu sau arie de activitate.
Până acum, ați identificat care ar fi principalul obstacol în derularea acestor proiecte?
În principal, considerăm că principalul obstacol în derularea proiectelor finanțate în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este timpul scurt de implementare. Practic, implementarea unui proiect nu poate urma cu exactitate planificarea inițială, iar marja de timp pentru eventualele ajustări este una foarte mică.
În actualul context internaţional, în care atenția este concentrată asupra războiului declanșat de Rusia în Ucraina, discuțiile vizează inclusiv rezervele energetice și o posibilă criză energetică. Proiectele pe care le are în atenție comunitatea locală pot fi afectate și modificate ținând cont de aceste îngrijorări?
Deocamdată nu am identificat riscuri majore din cauza conflictului armat din Ucraina. Până în prezent, activitatea Consiliului Județean Brașov s-a desfășurat în parametri normali și s-a adaptat în permanență tuturor provocărilor generate atât de contextul pandemic, cât și de noile provocări manifestate pe plan internaţional.
Credem că şi pe mai departe vom reuşi să ne îndeplinim obiectivele propuse şi să materializăm proiectele investiţionale pe care le avem în atenţie. Ne propunem să adoptăm toate măsurile necesare, astfel încât contextul economic dificil generat de invazia rusă în Ucraina să nu-şi pună amprenta asupra activităţii noastre administrative.
Ar trebui să dăm o șansă și autorităților locale să gestioneze dezvoltarea zonelor de care răspund. Sunt autorități locale care se plâng că vara anului 2026, termenul de finalizare pentru PNRR, nu este atât de îndepărtată, iar în această perioadă trebuie realizate de la studii de fezabilitate, până la execuția în sine. Este o cursă contra cronometru care poate fi câștigată sau se caută deja scuze pentru eventuale eșecuri?
Din punctul nostru de vedere, principalii beneficiari ai sumelor din PNRR sunt autoritățile centrale, fiind vorba despre proiecte majore de investiţii. Sperăm că lucrurile au fost pregătite din timp la acest nivel. Pentru autoritățile locale, marile oportunități de finanţare vor veni mai degrabă prin accesarea fondurilor structurale aferente perioadei 2021-2027, deși nu vom neglija nici PNRR-ul.
Dezbaterea publică a arătat că există diferențe între agendele PSD și PNL în ceea ce privește PNRR. Tema renegocierii PNRR, de exemplu, a ținut prima pagină zile în șir. Cum stau lucrurile la nivel local?
Tema renegocierii este falsă, din punctul meu de vedere. Timpul scurt de implementare face practic cvasiimposibil acest lucru, iar procesul de negociere este unul laborios și ar duce doar la scurtarea perioadei de implementare, și așa destul de strânsă. Evident, la nivel politic se poate discuta pe orice subiect, dar la nivel tehnic, adevărul este că nu mai e timp de modificări, cel puțin nu unele cu impact diferit faţă de ceea ce avem acum.
Există proiecte incluse în PNRR care să nu aibă susținerea întregului CJ?
Nu, la nivelul Consiliului Judeţean Brașov avem o viziune comună a tuturor formaţiunilor politice reprezentate în forul deliberativ, și anume faptul că orice bani atrași din fonduri nerambursabile degrevează bugetul local și ajută direct sau indirect la dezvoltarea durabilă a județului în ansamblu.
Un subiect care apare recurent în discuții este legat de spitalele regionale. Inclusiv Brașovul a făcut demersuri constante pentru a obține finanțare pentru un spital regional. De unde a venit opoziția la acest proiect și cu ce argumente? Ce soluții sunt?
Construirea Spitalului Clinic Regional este un obiectiv de o importanţă capitală pentru municipiul şi judeţul Braşov. Proiectul a fost lansat în anul 2015, ca iniţiativă a societăţii civile braşovene, iar Primăria Braşov şi-a asumat implementarea, având în vedere că terenul aferent investiţiei aparţine Municipalităţii. Primăria a realizat studiul de fezabilitate, indicatorii tehnico-economici au fost aprobaţi de Consiliul Local Braşov, însă lucrurile nu au mai avansat în ultimele luni.
Între Ministerul Sănătăţii, Consiliul Judeţean şi Primăria Braşov este în vigoare un protocol de colaborare pentru implementarea acestui proiect, valabil până în anul 2026, dar lucrurile trebuie urgentate. Deşi s-a vorbit despre finanţarea proiectului nostru fie prin PNRR, fie prin Programul Operaţional Sănătate 2021-2027, consider că obligaţia Consiliului Judeţean şi a Primăriei Braşov este aceea de a-şi asuma şi a începe prin forţe proprii materializarea proiectului Spitalului Regional de Urgenţă.
Avem în bugetul local al Primăriei şi al Consiliului Judeţean suficient de mulţi bani, astfel încât să începem acest obiectiv şi să-l realizăm la roşu. Pe măsură ce construcţia avansează, putem identifica şi atrage surse de finanţare din fonduri europene şi guvernamentale, pentru finisajele interioare şi asigurarea dotărilor cu echipamente şi aparatură ale viitorului spital. Dacă reuşim să demonstrăm factorilor de decizie guvernamentali că suntem capabili să facem paşi concreţi în implementarea acestui proiect, cu siguranţă găsim şi sursele de finanţare.
Proiecte la nivel regional sau coordonate central? Care ar fi soluția mai bună pentru administrațiile locale și de ce?
Cred că o soluție mixtă ar fi eficientă, mai ales că avem modelul implementat de Comisia Europeană, în baza căruia proiectele majore sunt evaluate direct de Comisie, iar implementarea se face la nivel local. Deja am pornit pe acest drum, agenţiile pentru dezvoltare regională devenind autorități de management pe noua perioadă de programare 2021-2027. Depinde doar de noi dacă acesta va fi un succes, în sensul debirocratizării procesului de implementare, sau doar va îngreuna absorbția fondurilor nerambursabile. Totuși, consider că detaliile specifice ale problemelor sunt mai bine cunoscute la nivel local și dacă tot vorbim de descentralizare, ar trebui să dăm o șansă și autorităților locale să gestioneze dezvoltarea zonelor de care răspund, de la planificare și până la implementarea proiectelor. //
