Pe aceeași temă
Dosarul a fost inregistrat marti la Completul de 5 judecatori, dupa ce tot marti a fost publicata motivarea integrala a deciziei de condamnare data de completul de 3 judecatori de la ICCJ, potrivit siare.com.
Solutiile disperarii lui Dragnea
1. Prima varianta incercata de Dragnea este aceea modificarii Codului penal in care a fost partial dezincriminat abuzul in serviciu, adica exact fapta pentru care acesta a fost condamnat.
Codul penal a fost insa contestat la Curtea Constitutionala de Iohannis, de PNL, PMP, USR și de Înalta Curte, iar lucrurile nu merg atit de repede pe cit i-ar conveni liderului PSD. Urmatoarea sedinta a fost aminata cu o luna pina pe data de 16 octombrie.
Raportor pentru Codul penal este judecatoarea Livia Stanciu, care s-a remarcat prin opinii separate in toate cazurile care vizau lovituri date justitiei si DNA.
Având în vedere precedentul legilor justiţiei (una intrată în vigoare la 7 luni de la adoptare, iar celelalte două încă nepromulgate, după 9 luni), cel mai probabil modificările la Codul Penal vor intra în vigoare in termen util pentru Liviu Dragnea, ci după decizia definitivă în dosarul in care e condamnat in prima instanta.
2. A doua varianta pe care a mers Dragnea a fost aceea a reconfigurarii Completelor de 5 judecatori in ideea de a scapa de acei judecatori considerati inflexibili si duri, care ar putea fi inlocuiti cu unii mai maleabili, genul lui Pistol, judecatorul care s-a opus condamnarii sale in completul de 3.
Din pacate pentru el nici acesta formula nu a avut succes. Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis, în şedinţa din 4 septembrie 2018, să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004, în privinţa reconfigurării completelor de 5 judecători. Mai exact acestea rami in actuala componenta pina la inceputul anului viitor.
Potrivit modificarilor operate de PSD-ALDE la Legea 304, preşedintele/ vicepreşedintele ÎCCJ, precum şi preşedintele secţiei penale nu mai sunt membri de drept în complete, ci pot face parte din acestea doar prin tragere la sorţi, care are loc insa "la începutul fiecărui an".
Pentru a pune presiune, sefa Inaltei Curti, Cristina Tarcea, a fost reclamata la Inspectia Judiciara (mandatatul conducerii IJ a fost prelungit prin OUG) de catre parintele Chis Terhes, care vorbeste in numele unei asa-zise Asociatii a romanilor din America, un cunoscut adversar al justitiei, prieten al PSD si Antenei 3.
3. A treia si cea mai buna solutie pentru Dragnea este cea a Ordonantei de urgenta pentru amnistie si gratiere. Aici insa Dragnea s-a lovit de refuzul Vioricai Dancila de a semna OUG, careia ii este teama de consecinte. Potrivit unor surse din partid, emiterea OUG ar fi aminata pina dupa audierile din Parlamentul European la care a fost chemata Dancila la inceputul lui octombrie.
Nici ministrul justitiei, Tudorel Toader, nu ar fi de acord sa-si puna semnatura pe acesta ordonanta. Semn ca grupul lui Dragnea face presiuni asupra lui Toader, sunt atacurile din ultima perioada venite din partea lui Teodorovici si Codrin Stefanescu.
Impotriva ei s-ar parea ca sunt si unii din ”grupul razvratitilor”, cel care ii cere lui Dragnea sa se plece din fruntea partidului. Potrivit unor surse, Marian Neacsu, secretarul general al PSD, a avut un schimb dur de replici cu Dragnea pe aceasta tema.
Ca solutii de compromis la OUG de amnistie si gratiere mai sunt emiterea unei ordonante prin care sa se dea posibilitatea revizuirii unor procese. Varianta a fost avansata de ministrul justitiei si imbratisata de Dragnea si Tariceanu. In fapt, este vorba de introducerea unei noi cai de atac la revizuire care sa prevada ca probele obtinute in baza protocoalelor SRI- Parchet sunt nule. Pentru asta insa ar trebui sa Protocoalele sa fie declarate nule de instanta de Contencios Administrativ, lucru care nu s-a intimplat.
Mai exista si solutia respingerii sau modificarii Ordonantei 6/2016 data de guvernul Ciolos care prevede existenta unor ”echipe mixte”SRI- Parchete pentru realizarea interceptarilor in anchetele penale. OUG 6 se afla de citeva zile pe masa Comisiei juridice din Camera Deputatilor, unde la butoane se afla Florin Iordache. Intentia este aceeasi: de a spune ca protocoalele sunt ilegale si probele din dosare nule, fapt ce deschide calea revizuirii.
Aceasta pare calea pe care Dragnea merge acum, desi nu este foarte sigura, pentru ca probele din dosare nu ot fi declarate nule prin OUG, dosarele se judeca de la caz la caz si doar un judecator poate stabili daca anuleaza sau nu probele.
Judecatorii: atitudine ”nelegala si imorala”
In motivarea la condamnarea de 3,6 ani, judecatorii arata ca Dragnea a avut o atitudine antisocială, nelegală și imorală pentru cineva care deținea o înaltă funcție publică.
"Inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, prin instigarea inculpatei Alesu Floarea de a-şi încălca atribuţiile de serviciu, în sensul menţinerii în funcţie a celor două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina, cunoscând că acestea nu se prezintă la serviciu şi îşi încalcă atribuţiile de serviciu prevăzute în contractul individual de muncă și fişa postului, nu a făcut decât să adopte o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute, cu gradul de reprezentare şi cu încrederea oferită de cetăţeni în procesul electoral, fapt care a condus la o atingere a prestigiului funcţiei exercitate şi a bunei desfăşurări a relaţiilor sociale din cadrul instituţiilor publice", se arată în motivarea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție la decizia de condamnare la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru Liviu Dragnea.
În motivarea lor, judecătorii mai arată că șeful Consiliului Județean de atunci, Liviu Dragnea își exercita puterea discreționar, intimidând funcționarii și angajații instituției publice.
Astfel este subliniat "modul în care funcţionari din cadrul instituţiilor publice, încălcându-şi obligaţiile de serviciu, acceptă să săvârşească fapte de natură penală sub diferite pretexte, lăsându-se influenţaţi şi intimidaţi de modul în care un preşedinte de Consiliu Judeţean înţelege să-şi exercite autoritatea, puterea şi influenţa în scopuri nelegale".
Background
Pe 21 iunie, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la trei ani si sase luni de inchisoare cu executare in dosarul angajarilor fictive de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Teleorman, pentru instigare la abuz in serviciu. El a fost achitat pentru infractiunea de fals intelectual.
Ceilalti inculpati in acest dosar au primit inchisoare cu suspendare, cu exceptia fostului director executiv al DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, condamnata la trei ani si sapte luni de inchisoare cu executare.
