Madalin Hodor

Hotărârea Consiliului de Miniştri, nr. 1507/30.07.1956 menţiona că „bunurile de uz personal şi casnic, intrate definitiv în proprietatea statului, care se află în păstrarea şi folosinţa foştilor deţinuţi, internaţi şi luptători antifascişti înscrişi în evidenţele FIAP se pot atribui acestora“.

Continuăm în acest număr seria de articole având ca subiect misterioasele crime din Poiana Brașov din februarie-aprilie 1971

Adevăratele motive ale căderii lui Jukov au fost dictate de dedicaţia sa pentru profesia militară, lipsa de tact politic şi intenţia de a-şi asuma prerogativele funcţiei. Greşeala sa fatală a fost că a uitat, alimentat de propria faimă, regula de aur a Kremlinului: nimeni nu este mai presus de Sistem. Nici măcar cel care a fost de patru ori Erou al Uniunii Sovietice.

În numerele 1327 (25–31 august 2015) și 1331 (22–28 septembrie 2015) ale revistei 22 am prezentat primele două episoade ale unei serii având ca subiect misterioasele crime din Poiana Brașov din februarie-aprilie 1971.

Nu setea de putere, aşa cum credea Stalin, ci povara propriei celebrităţi şi obligaţia de a acţiona în conformitate cu aceasta a fost combustibilul care a alimentat mărirea şi căderea lui Gheorghi Konstantinovici Jukov.

Au vrut membrii „bandei lui Ioanid“ să arate că, dacă evreii nu vor fi lăsaţi să plece, sunt în stare să ameninţe ordinea socială din RPR? A fost „Marele Jaf“ gândit de autorii lui şi ca o operaţiune de terorism politic?

Terorism: Folosirea violenţei şi a intimidării, în special asupra civililor, în urmărirea unor scopuri politice. (Oxforddictionaries.com)

„Când ai eliminat imposibilul, ceea ce rămâne, oricât de improbabil, trebuie să fie adevărul.“ (Sherlock Holmes, personaj imaginar, în Sir Arthur Ignatius Conan Doyle, Semnul celor patru) „Lucrurile s-au petrecut cu noi, dar pe lângă noi.“ (Ion Iliescu)

Într-un incident controversat care a avut loc în noaptea de 23-24 decembrie 1989, în Drumul Taberei, două echipaje ale Unităţii Speciale de Luptă Antiteroriste (USLA) au fost atacate de forţe ale MApN. Opt uslaşi au fost ucişi, printre care şi Gheorghe Trosca, şeful de stat-major al USLA.

Cum a rezolvat Securitatea „problemele constituționale“ în activitatea de interceptare a corespondenței

Într-un incident controversat care a avut loc în noaptea de 23-24 decembrie 1989, în Drumul Taberei, două echipaje ale Unităţii Speciale de Luptă Antiteroriste (USLA) au fost atacate de forţe ale MApN. Opt uslaşi au fost ucişi, printre care şi Gheorghe Trosca, şeful de stat-major al USLA.

Într-un incident controversat care a avut loc în noaptea de 23-24 decembrie 1989, în Drumul Taberei, două echipaje ale Unităţii Speciale de Luptă Antiteroriste (USLA) au fost atacate de forţe ale MapN. Opt uslaşi au fost ucişi, printre care şi Gheorghe Trosca, şeful de stat-major al USLA.

Pe 22 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu se pregătea să lupte cu ruşii. Trebuie că a transmis şi celor din jurul său această psihoză, pentru că la ora 10.00 unităţile de Securitate din teritoriu au primit ordin telefonic să distrugă dosarele aflate în fişete, în eventualitatea în care sediile ar fi atacate. Acum ştim că la ora 10.00 în ziua de 22 decembrie 1989 trupele sovietice nu au invadat teritoriul României şi nu au făcut-o nici în zilele următoare. Atunci de ce au fost arse dosarele?