Andrei Cornea

Prin ordonanță de urgență ICR-ul va fi trecut din subordinea președintelui în aceea a Senatului. N-a fost niciodată așa – nici sub Iliescu, nici sub Constantinescu. Da, dar acum se face dreptate: nu-l pot demite direct pe Patapievici, omul care a polarizat ura Antenelor. Ține conducerea ICR-ul de președintele pe care încă nu l-au demis? Cum să mai aibă răbdare „băieții” înțepați de strechea puterii, fie și cîteva luni, pînă la expirarea mandatului conducerii actuale?

Prin ordonanță de urgență ICR-ul va fi trecut din subordinea președintelui în aceea a Senatului. N-a fost niciodată așa – nici sub Iliescu, nici sub Constantinescu. Da, dar acum se face dreptate: nu-l pot demite direct pe Patapievici, omul care a polarizat ura Antenelor. Ține conducerea ICR-ul de președintele pe care încă nu l-au demis?

Despre nobilii francezi, care, în 1815, după căderea lui Napoleon, s-au întors în furgoanele Restaurației, s-a spus: „n-au uitat nimic și n-au învățat nimic“.

De curând, Andrei Oișteanu a scris un excelent articol în 22 (Intelectualul și imaginea lui), în care protesta împotriva pasivității intelectualilor care asistă intimidați la insultarea și calomnierea imundă a lui Andrei Pleșu, Horia-Roman Patapievici și Gabriel Liiceanu.

Românul tipic zilelor noastre e un ins veşnic ursuz care priveşte suspicios în jur şi se răsteşte la toate cele.