Lidia Moise

Pentru a avea banii necesari sănătăţii, educaţiei şi, de ce nu, culturii, trebuie ca statul să-şi facă ordine în prăvălia de acţiuni.

Când băncile sunt obligate să blocheze sume mari din banii deponenţilor, cărora ele trebuie să le plătească dobândă, de undeva trebuie să existe o compensare.

Un lucru este evident în acest scandalos şuvoi de datorii: Primăria Capitalei s-a făcut că nu înţelege cum funcţionează o afacere, fie ea şi de monopol.

Pentru majoritatea românilor riscul este o noţiune abstractă. În ţara celebrei zicale „să moară și capra vecinului“ nu-i poţi cere vreunui afacerist să cumpere o poliţă care să despăgubească pe altcineva. Poate că trebuie inversată regula jocului: fiecare trebuie să-şi asigure obligatoriu maşina lui.

Dezbaterile pe marginea tentativei de simplificare a fiscalităţii au scos la iveală devălmăşia din spatele contribuţiilor sociale.

Scandalul nu ocoleşte nici instituţia cea mai discretă a României, Banca Naţională.

Economia noastră şi leul sunt vulnerabile în faţa riscurilor externe, dacă politicienii nu-şi temperează tentaţia pomenilor electorale.

Probabil cel mai serios proiect de ţară ar fi stabilirea unui traseu clar al adoptării monedei unice, evaluarea efectelor pozitive ale acestui gest şi grăbirea intrării în zona euro.

Legea supermarketurilor este inutilă, inaplicabilă şi antieuropeană.

Brexit sau Bremain, asta e întrebarea aproape shakespeariană care ţine lumea cu sufletul la gură. Răspunsul va fi livrat publicului britanic vineri, 24 iunie, la micul dejun, promite Comisia Electorală. Deocamdată, perspectiva este incertă.

Dacă se va materializa, Brexit-ul va pune presiune asupra economiei româneşti.

În ciuda influenţei sale imense în spaţiul politic românesc, Dinu Patriciu nu a fost interesat şi de consolidarea statului, pe care a dinamitat-o.

Vom avea alegeri locale unde banii vor fi drămuiţi cu atenţie, în speranţa recuperării.

Peisajul salarizării bugetarilor s-a complicat şi mai mult sub apăsarea inechităţilor izvorâte din majorări cu parfum electoral.

Suntem oare în pragul unei noi crize mondiale? Probabil că da, cel puţin din perspectivă geopolitică.

Nu există niciun interes pentru continuarea reformelor, lucru care va fi plătit de economia noastră în anii următori, când consumul îşi va epuiza forţa de a trage în sus economia. Încetinirea consumului va putea fi observată deja în 2017, când politicienii care vor ajunge la guvernare se vor dezmetici într-un peisaj arid, lipsit de bani, fără investiţii, dar cu deficite mari.

În jurul presei româneşti care agonizează înfloreşte corupţia, investiţiile se subţiază şi tinerii străluciţi îşi trăiesc visele în alte ţări.

O reformă a salarizării nu înseamnă doar spulberarea unor grile complicate şi aplicarea unor coeficienţi de creştere.

Iniţiativa legislativă cunoscută sub numele „Darea în plată“ sfidează logica economică şi contrazice, paradoxal, noţiunile juridice existente în dreptul românesc.