Lidia Moise

Negocierile pentru formarea viitorului guvern, în care să se coalizeze toate forțele politice proeuropene, sunt tensionate de discuțiile privind construcția bugetului de stat pentru 2025.

Un guvern girat de forțele politice proeuropene va fi esențial pentru stabilitatea economiei românești și a monedei sale.

Călin Georgescu își propune să alunge investitorii. Și atunci, cine ne va finanța autostrăzi și dezvoltarea industrială? Rusia? Greu de crezut, dacă ne uităm la viața românilor din Republica Moldova.

Pentru Europa, cel mai sensibil punct al agendei economice propusă de Trump este impunerea unui tarif universal de 10% pentru toate bunurile importate.

Bazinul electoral de 77% dintre români care vor adoptarea euro este ignorat complet de toate ofertele politice din această campanie.

Încrederea în economia românească are un pilon solid în apartenența sa la Uniunea Europeană. În joc nu sunt doar sumele importante care pot finanța investiții românești, ci și reformele.

Îngrijorarea este la cote maxime, deoarece a devenit clar că deficitul bugetar a depășit cele mai pesimiste estimări și atacă stabilitatea economiei.

Evoluția economiei românești îngrijorează deoarece deja nu mai poate livra suficienți bani pentru a acoperi expansiunea cheltuielilor, iar „victimele de serviciu” vor fi Sănătatea, Educația și Cultura.

În ciuda numărului uriaș de beneficiari ai recalculării, sentimentul general este negativ, întreaga operațiune pare un eșec.

Politica economică a SUA, încă incertă, ne va influența indirect, dar dramatic economia, de aceea politicienii noștri trebuie să o înțeleagă și să-și regândească strategiile.

Atât la Paris, cât și la București, reconstruirea stabilității fiscale după deteriorarea din ultimii ani se va face, aproape obligatoriu, cu o agendă de politici fiscale radicale.

Politicienii români trebuie să pună pe agenda publică programe care să includă soluții pentru corectarea deficitului excesiv fără a afecta creșterea economică.

Ascensiunea dreptei populiste, deși previzibilă, părea să nu aibă efecte economice imediate, însă înfrângerea partidelor lui Macron și Scholz a lovit moneda unică și bursele din Franța și Germania.

În euforia electorală, bugetarii cer majorări de salarii, însă finanțele țării sunt sufocate de cheltuieli de personal care consumă aproape toți banii încasați din TVA și accize.

Inflația rămâne un risc major pentru economie și buzunarele noastre. Banca centrală a decis să mențină dobânda cheie la același nivel, cu efectul neplăcut asupra înghețării costurilor împrumuturilor.

Când Guvernul adoptă politici risipitoare pentru a seduce alegătorii, costurile sunt supraîndatorarea, inflația ridicată, crizele economice. În final, tot populația plătește factura cheltuielilor.

Niciun guvern nu poate paria pe seducția majorării salariilor și pensiilor nesusținute de productivitate, ci de biruri mai mari în viitor. E un pariu riscant, deoarece nu are logică economică.

Anul electoral 2024 confirmă așteptările: politicienii rămân fideli dorinței de a cheltui mai mult. Dar se confruntă deja cu un deficit bugetar tensionat, riscant de mare. 

Renunțarea la rectificarea bugetară și utilizarea, prin hotărâri de guvern (HG), a Fondului de rezervă al Guvernului amenință democrația financiară a țării.

Dacă laptele sau pâinea vor sta un trimestru sub lupa Fiscului există, nu-i așa, șanse de ieftinire. Să sperăm că nu se scumpește cafeaua sau săpunul.

După un an de anunțuri confuze, guvernul a prezentat schiţa modificărilor Codului Fiscal, cu mai puţin de două luni până la aplicarea acestora, contrar prevederilor legislaţiei în vigoare.