Lidia Moise

Niciun guvern nu poate paria pe seducția majorării salariilor și pensiilor nesusținute de productivitate, ci de biruri mai mari în viitor. E un pariu riscant, deoarece nu are logică economică.

Anul electoral 2024 confirmă așteptările: politicienii rămân fideli dorinței de a cheltui mai mult. Dar se confruntă deja cu un deficit bugetar tensionat, riscant de mare. 

Renunțarea la rectificarea bugetară și utilizarea, prin hotărâri de guvern (HG), a Fondului de rezervă al Guvernului amenință democrația financiară a țării.

Dacă laptele sau pâinea vor sta un trimestru sub lupa Fiscului există, nu-i așa, șanse de ieftinire. Să sperăm că nu se scumpește cafeaua sau săpunul.

După un an de anunțuri confuze, guvernul a prezentat schiţa modificărilor Codului Fiscal, cu mai puţin de două luni până la aplicarea acestora, contrar prevederilor legislaţiei în vigoare.

În frământarea provocată de amânări și chiar uitări ale unor măsuri fiscale, se adâncește deficitul bugetar.

Tot acest spectacol al împrăștierii cu promisiuni de lefuri mărite are câștigători cerți doar în parlament și în primării, fiind probabil și o recompensă pentru aburirea populației.

Tot acest spectacol al împrăștierii cu promisiuni de lefuri mărite are câștigători cerți doar în parlament și în primării, fiind probabil și o recompensă pentru aburirea populației.

Ideea, unică în lume, de a trece toată povara contribuţiilor sociale pe umerii angajaţilor va produce şomaj.

Este esenţială rezistenţa băncii centrale în faţa presiunilor exercitate de echipa de politicieni aflată la guvernare.

Politicienii puterii demonstrează o înţelegere atât de limitată a economiei, încât nu ne putem aştepta să priceapă filosofia din spatele sistemului fiscal actual.

15 septembrie 2008 rămâne, în cultura po­pu­la­ră, ziua în care comemorăm debutul ofi­cial al celei mai teribile crize economice ca­re a lovit lumea, de la război încoace, Ma­rea Recesiune. O criză previzibilă pen­tru unii analişti încă din 2007, când apă­reau semnele crizei creditelor ipotecare din Statele Unite.

Toamna a debutat cu refacerea socotelilor bugetare, o rectificare întârziată până la limita de alarmă, cu extinderea împrumuturilor statului şi cu amplificarea deficitului comercial, o veste proastă pentru moneda naţională.

Guvernanţii aşteaptă în aceste zile re­zul­tatul unei analize privind sistemele de pen­sii gestionate privat, pentru a tranşa chestiunea pilonului II de pensii. Nu a existat însă niciun studiu serios de im­pact al majorării pensiilor, care să arate, la timp, unde sunt dezechilibrele şi ce corecturi trebuie operate.

Experimentul unic al creşterii cheltuielilor statului cu factura socială, în paralel cu reducerea fiscalităţii, a produs dezechilibre, urmate de impredictibilitate, improvizaţii şi haos.

Experimentul unic al creşterii cheltuielilor statului cu factura socială, în paralel cu reducerea fiscalităţii, a produs dezechilibre, urmate de impredictibilitate, improvizaţii şi haos.

Din păcate, peisajul economiei noastre performante este deşertic, marcat de incertitudini şi deficite acoperite prin improvizaţii.

În fine, guvernanţii par să se fi dezmeticit: nu sunt bani suficienţi pentru a susţine sistemul de pensii, cu tot cu arhitectura lui bizantină de alocări speciale. Este însă doar prima capcană deschisă de aplicarea aiuritorului program de guvernare.

Evoluţia finanţelor ţării confirmă toate îngrijorările analiştilor economici, potrivit cărora politicile salariale expansioniste, cuplate cu o uşoară relaxare fiscală, vor dezechilibra bugetul.

Guvernanţii ignoră atât psihologia socială, cât şi logica economică şi deşiră haotic Codul Fiscal.

Pentru Dragnea n-a mai rămas decât aventura de a scoate bani din piatră seacă