Lidia Moise

Adevărata reformă, cea care va face diferența între recesiune și creștere economică, între sărăcie și bunăstare, este ascunsă în reforma companiilor statului.

Fără reforme ne aflăm în pragul unei catastrofe fiscale. Bugetul de stat este o pungă cu bani scolfâlcită, iar plata facturilor se face pe datorie.

Pentru a evita o prăbușire a economiei, Guvernul trebuie să rezolve problema companiilor controlate de stat.

Tensiunea socială și politică este la cote maxime în aceste zile, în care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale necesare pentru a redresa finanțele țării.

Soluția evitării unei crize stă în abilitatea noului guvern de a reduce deficitul fiscal și de a stimula creșterea economică, fără ezitări care paralizează reformele amânate.

Expansiunea cheltuielilor statului, compensată insuficient de venituri modeste, a creat un deficit bugetar supraponderal, care amenință brutal economia României și moneda sa.

Alcătuirea unui guvern de coaliție a forțelor proeuropene va descrie seriozitatea, competența și patriotismul real ale politicienilor din Parlament.

  În acest moment, putem trăi două scenarii catastrofale: o criză politică și un președinte suveranist care ne pot face praf toată bunăstarea obținută după aderarea la Uniunea Europeană.

România va avea nevoie de o strategie inteligentă de negociere, deoarece depinde simultan, și aproape existențial, de banii europeni și de susținerea americanilor pentru apărare.  

 Economiile lumii se confruntă cu provocări greu de gestionat:  tensiuni comerciale intense, riscuri geopolitice persistente, care vor inflama cheltuielile pentru apărare ale statelor europene.

Oferta suveranist-izolaționistă ne poate lăsa fără bani, ne poate arunca în șomaj, poate afecta serviciile de sănătate și poate scumpi puținele medicamente care se vor mai putea importa.

În timp ce scena politică este tensionată de amenințarea unei moțiuni de cenzură care ar prăbuși guvernul, momentan amânată, România riscă să alunece în capcana perversă a unei furtuni perfecte.

Bugetul 2025 nu este reformist, este însă un exercițiu supus unui examen dur al realității economice.

„Ordonanța-trenuleț” a fost considerată un caz al sărăciei, deși nu impune tăieri de salarii sau pensii, ci doar înghețarea lor.

Negocierile pentru formarea viitorului guvern, în care să se coalizeze toate forțele politice proeuropene, sunt tensionate de discuțiile privind construcția bugetului de stat pentru 2025.

Un guvern girat de forțele politice proeuropene va fi esențial pentru stabilitatea economiei românești și a monedei sale.

Călin Georgescu își propune să alunge investitorii. Și atunci, cine ne va finanța autostrăzi și dezvoltarea industrială? Rusia? Greu de crezut, dacă ne uităm la viața românilor din Republica Moldova.

Pentru Europa, cel mai sensibil punct al agendei economice propusă de Trump este impunerea unui tarif universal de 10% pentru toate bunurile importate.

Bazinul electoral de 77% dintre români care vor adoptarea euro este ignorat complet de toate ofertele politice din această campanie.

Încrederea în economia românească are un pilon solid în apartenența sa la Uniunea Europeană. În joc nu sunt doar sumele importante care pot finanța investiții românești, ci și reformele.

Îngrijorarea este la cote maxime, deoarece a devenit clar că deficitul bugetar a depășit cele mai pesimiste estimări și atacă stabilitatea economiei.