Lidia Moise

În frământarea provocată de amânări și chiar uitări ale unor măsuri fiscale, se adâncește deficitul bugetar.

Tot acest spectacol al împrăștierii cu promisiuni de lefuri mărite are câștigători cerți doar în parlament și în primării, fiind probabil și o recompensă pentru aburirea populației.

Tot acest spectacol al împrăștierii cu promisiuni de lefuri mărite are câștigători cerți doar în parlament și în primării, fiind probabil și o recompensă pentru aburirea populației.

Ideea, unică în lume, de a trece toată povara contribuţiilor sociale pe umerii angajaţilor va produce şomaj.

Este esenţială rezistenţa băncii centrale în faţa presiunilor exercitate de echipa de politicieni aflată la guvernare.

Politicienii puterii demonstrează o înţelegere atât de limitată a economiei, încât nu ne putem aştepta să priceapă filosofia din spatele sistemului fiscal actual.

15 septembrie 2008 rămâne, în cultura po­pu­la­ră, ziua în care comemorăm debutul ofi­cial al celei mai teribile crize economice ca­re a lovit lumea, de la război încoace, Ma­rea Recesiune. O criză previzibilă pen­tru unii analişti încă din 2007, când apă­reau semnele crizei creditelor ipotecare din Statele Unite.

Toamna a debutat cu refacerea socotelilor bugetare, o rectificare întârziată până la limita de alarmă, cu extinderea împrumuturilor statului şi cu amplificarea deficitului comercial, o veste proastă pentru moneda naţională.

Guvernanţii aşteaptă în aceste zile re­zul­tatul unei analize privind sistemele de pen­sii gestionate privat, pentru a tranşa chestiunea pilonului II de pensii. Nu a existat însă niciun studiu serios de im­pact al majorării pensiilor, care să arate, la timp, unde sunt dezechilibrele şi ce corecturi trebuie operate.

Experimentul unic al creşterii cheltuielilor statului cu factura socială, în paralel cu reducerea fiscalităţii, a produs dezechilibre, urmate de impredictibilitate, improvizaţii şi haos.

Experimentul unic al creşterii cheltuielilor statului cu factura socială, în paralel cu reducerea fiscalităţii, a produs dezechilibre, urmate de impredictibilitate, improvizaţii şi haos.

Din păcate, peisajul economiei noastre performante este deşertic, marcat de incertitudini şi deficite acoperite prin improvizaţii.

În fine, guvernanţii par să se fi dezmeticit: nu sunt bani suficienţi pentru a susţine sistemul de pensii, cu tot cu arhitectura lui bizantină de alocări speciale. Este însă doar prima capcană deschisă de aplicarea aiuritorului program de guvernare.

Evoluţia finanţelor ţării confirmă toate îngrijorările analiştilor economici, potrivit cărora politicile salariale expansioniste, cuplate cu o uşoară relaxare fiscală, vor dezechilibra bugetul.

Guvernanţii ignoră atât psihologia socială, cât şi logica economică şi deşiră haotic Codul Fiscal.

Pentru Dragnea n-a mai rămas decât aventura de a scoate bani din piatră seacă

Economia României se adânceşte în incertitudine, pe măsură ce programul economic iliberal, scris pe genunchii corupţiei, consumă finanţele ţării.

După impactul dur cu realitatea finanţelor limitate ale ţării, guvernanţii au intrat în panică şi încearcă acum să impună măsuri radicale, de tipul impozitului pe cifra de afaceri, al impozitului pe venitul global sau al confiscării pilonului II.

Un grup de 276 de parlamentari a ştampilat astăzi prin vot cea mai neprofesionistă echipă guvernamentală şi, implicit, cel mai dezastruos program de guvernare pe care l-ar fi putut născoci o minte diabolică cu scopul precis de a destabiliza o economie.

Eşecul Cabinetului Grindeanu, aşa cum a fost el ştampilat de controversatul evaluator Darius Vâlcov, demonstrează, dacă mai era nevoie, realitatea că aplicarea Programului de guvernare este o aventură economică păguboasă.

În timp ce PSD se zvârcoleşte într-o criză pe care şi-a creat-o singur, piaţa financiară aşteaptă rezultatul încăierării.