Voi cu ce rămâneți după Capitala Culturală?

Într-o formă sau alta, toți cei care au trecut prin Timișoara anul ăsta au găsit ceva frumos de spus despre cum titlul de Capitală Culturală activează și transformă orașul. Tot într-o formă sau alta, chiar și cei mai entuziaști consumatori de cultură au reușit să condiționeze bucuria momentului de moștenirea programului: „Ok, e fain, se întâmplă multe, dar cu ce rămâneți la anul când nu o să mai fie bani?”. Mai departe de cinism, este totuși o întrebare justă, pe care o auzim adesea. S-a discutat în multe dialoguri, și formale, și informale, cum vom face să păstrăm această scânteie și cum ne folosim de inerția momentului ca să evităm un șoc în ianuarie 2024. Până se coagulează răspunsul formal al autorităților (bani, legi, formulare, documente), am simțit nevoia să ne și autogospodărim.

Așa s-a născut „UPT Campus Creativ”. Sau, mai exact, așa au încercat Loredana Gaiță și Mihaela Tilincă în toamna lui 2022 să răspundă la următoarea întrebare: „Cum poate beneficia Universitatea Politehnica Timișoara pe termen lung de pe urma Capitalei Culturale și mai exact de pe urma efortului uriaș de a pune umărul la implementarea acestui program?”.

Echipa s-a extins ușor și a mutat discuția de la ce rămâne, la cum ne dorim să arate universitatea și la cum ne folosim de acest context ca să forțăm această transformare. Am vrut să arătăm că o universitate poate să unească comunitatea și să fie un spațiu de experiment și inovare în adevăratul sens al cuvântului. Așa că am strâns sub umbrela „UPT Campus Creativ” toate aspirațiile, inițiativele, ideile și parteneriatele pe care le-am avut în ultimii ani și pentru care nu avuseserăm imboldul să le realizăm.

Am pornit la drum cu ideea că trebuie să ne uităm la campus, la comunitate, la universitate, din diverse unghiuri: să ne propunem direcții pentru viitor, dar să recunoaștem istoria; să ne adresăm atât studenților, profesorilor, cât și personalului nedidactic și să vedem cum îi aducem pe toți împreună; să găsim o formulă care să le stârnească interesul tuturor, să fie ceva la care să își dorească să contribuie; să setăm valori, pe care să ni le asumăm colectiv.

Am tradus asta în șase piloni, în jurul cărora sunt construite toate activitățile noastre: educație, tehnologie, comunitate, moștenire culturală, artă, sustenabilitate. Acești piloni reprezintă în definitiv fundația pe care ne dorim să construim viitorul campusului ca un spațiu fizic, dar și conceptual, al creativității, deschis și incluziv, care să unească și să inspire.

Istoria campusului și a universității este strâns legată de istoria orașului, chiar și cu unele dintre momentele și inovațiile pentru care Timișoara este celebră. În contextul împlinirii a 100 de ani de la inaugurarea primei clădiri din campus, încercăm să recuperăm toată această poveste și să o aducem la viață prin metode inedite, pentru a arăta de ce Politehnica, prima universitate apărută în zona asta a țării, a fost și este motorul care duce Timișoara mai departe, atât economic, cât și tehnologic. Colaborăm cu Sorina Vazelina care a transpus această poveste într-o bandă desenată ce a fost itinerată sub forma unei expoziții de la Veneția la Timișoara și acum la Hunedoara. Publicul de toate vârstele a putut să descopere istoria campusului UPT prin activități de mediere și aplicații de realitate virtuală care au fost construite în jurul expoziției. Povestea ia amploare și cu documentarul animat regizat de Carmen Lidia Vidu. Și dacă tot ne raportăm la spațiu, facem legătura și cu serele celebrei familii Muhle, care ocupau terenurile actualului campus înainte ca acestea să fie date universității. Printr-o colaborare cu organizația Prin Banat vom recontextualiza documentarea lor despre istoria familiei de grădinari, din dorința de a arăta cum toate firele din istoria Timișoarei se întrepătrund, de fapt.

Dacă aducem în discuție comunitatea, este necesar să ne uităm și la ceea ce am putea numi „bunuri comune”, pe care mult prea des le negociem vehement. Este important să creăm spații și contexte în care toți să se simtă în siguranță și la care toți au acces, în care toți se pot exprima și la care toți pot contribui, indiferent de diferențele care în mod uzual îi separă. Este la fel de important și ca orice schimbare din acest punct înainte să ia în calcul sustenabilitatea și să încerce cel puțin să nu dăuneze, dacă nu chiar să inverseze greșeli din trecut. Cu pași mici, am inițiat dialoguri și ateliere despre diversitate și incluziune cu profesori și studenți, despre combaterea risipei alimentare cu locatarii căminelor și cu personalul cantinelor și am recuperat zone de altfel lăsate să se degradeze, prin amenajări peisajere participative. Toate aceste acțiuni pot părea banalități care constituie normalitatea, dar din păcate sunt practici mult prea rar întâlnite în instituțiile românești, de aici importanța inițierii și asumării lor la nivelul Universității Politehnica Timișoara. Și, nu în ultimul rând, ce generează efervescența și pornește dezbateri dacă nu arta? Importante de amintit sunt colaborările cu artistul român Dan Perjovschi, care își va lăsa amprenta pe un nou spațiu istoric reconvertit în centru multifuncțional pentru arhitectură și cu artistul britanic Steve Messam, care va realiza pentru prima oară o intervenție efemeră în România.

Cum creștem universitatea și, în același timp, cum traducem într-un mod accesibil toată cunoașterea încapsulată în universitate pentru a o transmite și publicului larg? Pentru prima oară în România, toate cele cinci Facultăți de Arhitectură românești se reunesc la Timișoara. Formatul a fost propus de Ordinul Arhitecților din România, iar prima ediție a acestui eveniment se va desfășura sub umbrela UPT Campus Creativ. Conferințe ale unor arhitecți de talie mondială precum Reinier de Graaf, Lyndon Neri sau Quintus Miller, alături de expoziții, ateliere și cele cinci pavilioane construite într-o colaborare a Facultăților, vor transforma Timișoara în orașul în care toți arhitecții își vor dori să fie la începutul lui noiembrie. Un experiment inedit a fost deschiderea întregii universități pentru publicul larg, pe parcursul unei seri, pentru a celebra știința. I-am spus „Noaptea Campusului Deschis” și am organizat-o în contextul Nopții Cercetătorilor Europeni. Pentru prima oară, 24 de laboratoare din toate Facultățile, structurile universității care oferă servicii pentru studenți, dar și diverși parteneri, au activat 47 de puncte pe harta campusului, constituind trei trasee tematice („Artă”, „Știință” și „Comunitate”) pe care peste 1000 de persoane de toate vârstele le-au descoperit. Aceste două evenimente se bucură și de faptul că sunt singurele momente din programul Capitalei Culturale care au fost distinse cu patronajul Parlamentului European.

Ce am simțit că nu putea lipsi pentru a închega toate ingredientele este componenta de celebrare. Organizăm petreceri în locații care în mod tradițional găzduiesc procesul didactic. Am vrut să arătăm că o universitate deschisă și flexibilă reunește oameni și generează conexiuni. Și ne pregătim pentru evenimentul central al proiectului, prin care vrem să celebrăm istoria celor 100 de ani ai campusului într-un mod diferit. Instalații de arhitectură, performance, videomapping, picturi murale, lansarea animației documentare și o conferință susținută de inovatoarea suedeză Ana Rosling sunt modul nostru în care sărbătorim hotarul de un secol de campus, dar ne uităm cu încredere înspre un viitor pe care îl creionăm împreună.

Tot ce ține de UPT Campus Creativ și tot procesul povestit se traduc într-un efort imens pentru o echipă tânără, care de multe ori navighează ape tulburi în încercarea de a aminti cum poate arăta universitatea pe care și-o doresc. Dar după toată munca, mai departe de cifre și beneficiari, impactul se cuantifică în studenții care poartă insigne „UPT Campus Creativ”, angajații care întreabă de unde pot obține un tricou cu aceleași însemne, elevii care scriu comentarii pe TikTok sau lasă mesaje pe Instagram să ne ceară detalii sau să ne spună că se bucură că se întâmplă așa ceva în România.

Și cu fiecare mică victorie de genul ăsta ne dăm seama cât de important este că acest proiect va continua mult după Capitala Culturală și suntem încrezători că, la un moment dat, vom remodela campusul după aspirațiile studenților de mâine. //

Alexandru Luca este activist pentru educație și justiție socială și coordonatorul „UPT Campus Creativ”