Pe aceeași temă
Europa ar trebui să privească atent coşmarul sistemului românesc de pensii. Pentru că acesta exemplifică cel mai dramatic scenariu posibil, anume momentul în care cei care muncesc şi susţin sistemul de pensii sunt mai puţini decât pensionarii.
Aproape toate ţările europene au sisteme de pensii create după modelul creat de Bismarck, aşa-numitul sistem de solidaritate socială. El a fost şlefuit pe trei condiţionalităţi ce trebuiau îndeplinite simultan. O rată înaltă a fertilităţii, un număr redus de pensionari şi o creştere susţinută a populaţiei. În vreme ce în România avem un dezechibru masiv între susţinătorii sistemului de pensii şi consumatorii săi, în Franţa, de pildă, echilibrul se menţine, deocamdată. În spatele fiecărui pensionar francez se adună taxele colectate de la 1,7 persoane active. În Elveţia situaţia este mult mai calmă: pentru fiecare pensionar lucrează 4 oameni.
România a ajuns în această dramatică situaţie ca urmare a inflamării şomajului creat de criza financiară izbuncită în toamna lui 2008. Criza a generat două fenomene, în paralel: pe de o parte, numărul celor care lucrează a scăzut cu peste 700.000, pe de altă parte, multă lume s-a refugiat în pensionări anticipate şi de boală. Pensia anticipată sau aceea de boală a devenit astfel un fel de ajutor de şomaj permanent, atitudine care nu este o premieră pentru România, ci un mod de rezolvare mioritică a nevoii de restructurare a economiei, practicat în ultimii 20 de ani. Am greşit, nu este un model mioritic, prin asta înţelegând naţional.
Aproape toate ţările din fostul lagăr socialist au „invitat“ oamenii să se pensioneze anticipat atunci când industriile comuniste au pierdut piaţa comună a CAER. În Ungaria, de pildă, peste 800.000 de oameni sunt pensionaţi pe caz de boală, cam mult pentru o ţară cu o populaţie de 10 milioane de locuitori. România, însă, a ajuns într-o situaţie limită, în care doar finanţarea pensiilor cere un efort bugetar anual care consumă toată limita acceptată prin Pactul de Stabilitate semnat la Maastricht. Cu alte cuvinte, factura de pensii va crea singură un deficit bugetar care va trebui să fie acoperit prin împrumuturi ale statului.
Mărimea acestui deficit depinde de succesul măsurilor de reformă a pensiilor şi de capacitatea economiei de a crea noi locuri de muncă. Un prim efect al reformei pensiilor este transparenţa sistemului, faptul că am aflat în fine pe cine şi cât anume plătim.
Statul a achitat anul trecut, din buzunarul contribuabililor, o factură de 3,28 miliarde de lei (762 milioane de euro) pentru pensiile a 155.000 de pensionari militari din Apărare, Interne şi servicii secrete. Ei au deci o pensie medie de 1.775 de lei, de două ori şi jumătate mai mare decât pensia medie a celor 4,78 milioane de pensionari susţinuţi de casele de pensii. Nu doar transparenţa este partea bună a includerii pensiilor militare în sistemul public, ci şi aplicarea principiului contributivităţii, şi anume faptul că militarii activi vor cotiza şi ei la fond ca orice contribuabil, nu se vor mai bucura de o contribuţie mică, răsplătită printr-o pensie mare. Sistemul creat de Bismarck este de altfel condiţionat de contributivitate. Dacă cei care beneficiază sunt mai puţini decât cei care-l susţin şi, în plus, o mare parte dintre beneficiari nu cotizează integral, sistemul se prăbuşeşte. Urmarea este o catastrofă socială, dar şi politică. De aceea, orice majorare de pensii trebuie compensată de încasări, alminteri statul trebuie să pună bani în plus. Dar, atenţie, atunci când factura de pensii este supraponderală în raport cu puşculiţa, statul sacrifică funcţionarea altor activităţi pentru a o plăti. Se întăreşte astfel un cer vicios în care profesorii, doctorii şi, în general, toţi angajaţii statului au salarii mici, în care spitalele n-au medicamente suficiente şi străzile au gropi sau lipsesc cu desăvârşire. Se nasc inegalităţi sociale greu de explicat generaţiilor mai tinere.
Şi ajungem la miezul tensiunilor sociale din ultima vreme, acelea în care militarii a căror pensie a fost redusă au considerat că li se face o nedreptate. Probabil că aşa şi este, ţinând cont de promisiuni. Însă sistemul care le-a creat privilegiile s-a prăbuşit la prima criză majoră. Criza a scos la iveală disfuncţiile sistemului public, privilegiile, tratamentul special acordat unor caste. Un număr mic de pensionari privilegiaţi, vreo 8.300 de diplomaţi, aviatori, parlamentari, procurori şi judecători, personalul de specialitate din instanţe şi Curtea de Conturi, primeau o sumă imensă din bugetul pensiilor. Cotizaţiile lor erau egale cu cele ale unui salariat obişnuit, în vreme ce pensiile erau de multe ori mai mari. Diferenţa o pune statul, de fapt, o plătesc ceilalţi contribuabili. În aceeaşi situaţie sunt şi pensionarii militari. Pentru majoritatea castelor descrise mai sus, noua Lege a pensiilor a retezat privilegiile. Doar magistraţii şi-au conservat privilegiile şi asta costă, deocamdată, cam un sfert de miliard de lei pe an.
Pe de altă parte, un număr nepermis de mare de companii au datorii istorice imense către fondul public de pensii.
Fenomenul demonstrează două lucruri: pe de o parte, faptul că pragul contribuţiilor sociale este nerezonabil, nu poate fi suportat de firme şi trebuie redus. Însă o reducere a cotei de contribuţii lasă un gol imediat într-un buget de pensii pentru care orice leu este esenţial. În plus, arată că este nevoie de o disciplină fiscală mai mare pentru ca, într-adevăr, companiile să-şi achite factura socială, ceea ce presupune întărirea controlului. Se pare însă că trăim vrăjiţi de dictonul latin „carpe diem“, ceea ce nu e neapărat un lucru rău, însă a trăi clipa de azi ignorând orele de mâine este un mod viaţă lipsit de perspectivă, lăsat prea mult la mâna destinului. //
Citeşte şi despre: pensii, sistemul de asigurari, pensie anticipata, contributii sociale, legea pensiilor.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/05/Bolojan - Nicusor.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2019/06/kelemen hunor.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2024/05/foto 1 interviu joja pag 8.jpg)
Comentarii 11
STAN PATITU - 02-04-2011
Sistemul de pensii private a dezechilibrat si elfondul de pensii pentru ca o parte din contributiile la fondul de pensii pleaca la mari rechini financiari. Banii astia se vor intoarce strict la cei care au contribuit. Asta este o mare nedreptate pentru ca actualilor pensionari nu li se returneaza ce au contribuit ci li se spune ca nu mai sunt bani pentru ca au scazut contributiile actuale. Ele au scazut si pentru ca a fost facut acest fond de pensii private de care statul nu se poate atinge. E corect domnule Liviu din Timisoara? Se stie cine a fost sustinatorul acestor fonduri private: Basescu. Probabil ca s-au primit si niste comisioane. Guvernul de la Budapesta ameninta cu nationalizarea fondului de pensii private. Nu stiu daca au si pus in practica acest lucru. A fost o imensa prostie crearea acestui fond. Si inca o data: noi nu suntem in criza.
RăspundeLiviu din Timisoara - 02-03-2011
Indiferent ce scrie pe cutiile in care ajung, unii depun banii iar altii ii primesc. Suma depusa este egala cu suma ceruta de pensionari? Simplu! Daca ar fi stat si ar fi gandit ala care a crescut pensiile, ca exista o puternica migratie a fortei de munca spre exterior, care nu participa la plata (renuntant astfel la propria pensie de stat,in viitor)... nu ar mai fi scris asa usor, transformand-o in "drept patrimonial" baban la unii, din varful pixului.Cand politica nu tine cont de economie ...vine si ziua scadentelor.Problema este: cine plateste!? Il felicit pe Boc pentru consecventa si indrazneala! Ma rog, n-ar fi prima data ca dreptatea umbla cu capul spart! Greseala lor este ca nu trimit in teritoriu echipe de experti in proiecte pentru fonduri Europene...care sa ii invete pe oameni cu formularistica,foarte laborioasa! Multi dintre cei carora le-ar prinde bine, abia stiu sa scrie corect romaneste! Asta ar trebui sa fie "politica" oricarui partid care vrea sa guverneze...fiindca acolo este sursa de finantare care ne arde.Daca nu, se vor prabusi ...in tambalaul general...iar pana atunci, aplica regula " Dupa mine potopul! Acum e prilej de capatuiala personala!"
RăspundeSean - 02-03-2011
Multumesc d/na Moise pentru aspectul pe care mi l-ati semnalat. Nu ati răspuns insă la intrebarea pe care (mi-) am pus-o, dacă cei care cotizează la Pilonul 2 nu cumva cotizează automat si la Pilonul 1? Mai departe se pare că este vorba si de metodologii diferite, lucru plăcut birocratiei romanesti, in general, atunci cand nu se vrea o reală transparentă. Pentru că cei care administrează Pilonul 2 văd acum că numără conturi (o persoană are un singur un cont?) iar cei de la Pilonul 1, sincer, nu stiu ce numără! De ex. dacă am cotizat 15-20 de ani la Pilonul 1, după care mi-am luat lumea in cap prin tări străine, mai sunt in evidentele lor, intre cei 4 mil. si ceva de cotizanti? Intreb acest lucru deoarece totusi diferenta semnalată, dar si sensul acesteia, mi se pare prea mare (avand in vedere si limitele de varstă legate de Pilonul 2). Vă multumesc.
RăspundeSean - 02-03-2011
Multumesc d/na Moise pentru observatia f
RăspundeLiviu din Timisoara - 02-03-2011
Cheile par a fi: 1)" creerea de noi locuri de munca", 2)verificarea tutuor dosarelor de pensionare inainte de limita si 3)principiul contributivitatii. Cine trebuie sa creeze locurile de munca si ce rol pot avea aici institutiile statului? Nu vad altul decat LEGEA si cel mult Prognoza&Consultanta.Politicienii trebuie sa priceapa ca este nevoie de un climat de luciditate:cand intri in furtuna, nu te apuci sa te iei la bataie pe nava! Desigur, motivul lor este clar: cine scoate tara din criza ia totul! Prefera altceva: sa ne scufundam cu totii.In perioada Tariceanu s-a importat foarte multa bunastare prin cei plecati la munca! Am beneficiat de avantajele unor tari in care treburile sunt randuite! Fereasca sfantul sa se clatine o Germanie! S-a vazut ce s-a petrecut ultima data cand s-a intamplat asta!
Răspundelidia moise - 02-02-2011
Domnule Sean sunteti in eroare. Nu va tin o lectie de economie, vreau doar sa va explic faptul ca e normal sa fie mai multi contribuabili la fondurile de pensii din Pilonul II in actuala situatie, deoarece chiar daca oamenii nu mai au un loc de munca, deci nu mai platesc CAS, contul lor gestionat de companiile private exista inca. daca vreti, este chiar un avantaj.
RăspundeteaCup - 02-02-2011
Domnul avocat confunda mai multe lucruri: mila crestineasca cu statul social, asigurarile cu socialismul, Revista 22 cu piata in care-si face cumparaturile, tasta Caps Lock, etc..
RăspundeSean - 02-02-2011
D/na Moise n-am de la dvs. pretentii prea mari. Doar un pic de obiectivitate si o documentare mai bună a subiectului pus in discutie. Dacă, in plus, noi profanii, am mai si rămane cu ceva invătături economico-fiscale ar fi chiar ideal. Din păcate n-avem parte nici de una nici alta. Pentru că dacă ne spuneti doar că ar trebui reduse contributiile ca să poată plăti firmele, dar că atunci se crează gaură in fondul de pensii si lăsati totul in aer, nu rămanem cu nimic decat cu vorbărie goală! De exemplu, uitati-vă, nu inteleg cum de pilonul 2 de pensii are peste 5,19 milioane de contributori, cu o crestere de 275 mii persoane in cursul anului 2010,(conf. datelor furnizate de APAPR) iar pilonul 1 doar 4,3 milioane(INS, feb.2010) si in scădere? Cei care contribuie in pilonul 2, nu contribuie si in pilonul 1? Mă puteti dvs. ajuta?
RăspundeubaTTabu - 02-02-2011
alo, domnu avocat! treziti-va! faceti o confuzie mare. bugetul de stat, unde intra tvaul si ce ati mai enumerat dvs pe acolo, este altceva decit bugetul asigurarilor sociale de stat. doamne fereste sa ajunga vreunul ca dvs prin guvern si sa se apuce sa dea pensii din bugetul de stat.
Răspunderonea - 02-01-2011
Usor de spus, dar democratiile intimpina ceva dificultati cind e vorba de pusul in practica. Daca s-ar face un referendum ca in Elvetia si s-ar propunea marirea pensiilor si a salariilor, cred ca toata lumea intuieste cine ar cistiga. Cineva trebuie sa vina si sa stringa in mod nedemocratic surubul. Poate ca si de asta merge bine economia in China care este vesnic in excedent. La noi vine FMI-ul sa fenteze din cind in cind democratia. Este clar ca la noi populatia rasplateste la vot politici iresponsabile precum cele ale lui Tariceanu si va penaliza puternic pe salvatori (guvernul Boc, care nu face nici el ceea ce trebuie sa faca de buna voie). Ce e de facut?
RăspundeARHETYKOS - 02-01-2011
ALO! DOAMNA MOISE! TREZITI-VA! DE UNDE ATI INVATAT ECONOMIA ASTA CU IZ DE CONTABILITATE SI CLISEE AMERICANE?!! NU CEI ACTIVI SUSTIN SISTEMUL DE PENSII CI SISTEMUL DE TAXE GENERAL! CONTRIBUTIILE LOR SUNT A SAPTEA ROATA LA CARUTA BUGETULUI! PRIMUL E TVA-UL, APOI ACCIZELE, IMPOZITELE VAMALE, REDEVENTELE, PE PROFIT, VENITURI...! STIATI CA STATUL ROMAN PIERDE 3 MILIARDE DE EURO ANUAL DIN REDEVENTELE INFIME SI NEINCASATE -vezi Lucian Davidescu?! Stiati ca milioane de oameni ajunsi pe drumuri in Romania dupa 45-50 de ani nu primesc nimic de la stat?! Sunt avocat, dar prefer sa traiesc intr-un stat social , din Europa, aproape de invatamintele crestine!
Răspunde