Moldova, o economie cât a județului Prahova

Lidia Moise 26.01.2016

De același autor

Instabilitatea politică, tensiunile străzii, corupţia şi seceta apasă asupra economiei Moldovei.

 

Anul trecut, Moldova a intrat inevitabil în re­ce­siune. Produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 1,75%, până la 6,3 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI). Economia Moldovei cân­tă­reş­te aproape tot atât cât aceea a judeţului Prahova, al cărui PIB pentru 2015 este estimat de Comisia Naţională de Prog­noză (CNP) la 6,2 miliarde de dolari, şi mai mic decât cel al judeţelor Constanţa, Cluj sau Timişoara. Dacă introducem în ecuaţia economică po­pu­laţia, constatăm că PIB-ul per capita al Moldovei, acest indi­cator al bunăstării, descrie sărăcia oamenilor. De altfel, salariul mediu din Moldova, de 243 de dolari, este undeva la jumătatea celor din ju­deţul Prahova. Dar Ploieştiul nu susţine o administraţie stufoasă, nu achită facturile am­ba­sadelor şi nu plătește cheltuielile vreunui par­lament.

 

Recesiunea a fost acompaniată de inflamarea preţurilor, de devalorizarea monedei naţionale şi de amplificarea deficitului fiscal. Inflaţia s-a inflamat până la un nivel anual de 13,5% în decembrie, potrivit datelor afişate de Banca Naţională a Moldovei (BNM). Inflaţia descrie, desigur, creşterea preţurilor şi a tarifelor, dar efectul său imediat este scumpirea creditelor. Logica bancară cere ca dobânzile pe care le plăteşte banca unui client pentru depozitul atras de la acesta să de­pă­şescă nivelul inflaţiei, în caz contrar existând pericolul ca oamenii să nu-şi ţină banii în conturi. Totodată, băncile cresc mult mai viguros dobânzile la cre­di­te într-un mediu in­fla­ţio­nist. De altfel, BNM afişează o rată de ba­ză a dobânzilor sa­le de 19,50%. Creditul este deci pro­hibitiv în Moldova, rea­li­ta­te care de­zavantajează economia.

 

Totuşi, consumul a fost susţinut de trans­feru­ri­le de valută ale moldovenilor care lucrează în străinătate, care, deşi au scăzut cu ju­mă­ta­te de miliard de dolari în 2015 faţă de anul an­te­rior, tot acoperă 19,7% din economie. În con­tul curent al Moldovei au intrat anul tre­cut 1,2 miliarde de dolari din transferurile po­pu­laţiei şi firmelor, din care 561 de milioane de dolari par să fie strict banii trimişi de mol­do­veni familiilor care au rămas acasă. Scăderea valorii transferurilor de valută pe care cei ca­re muncesc în străinătate le-au trimis acasă s-a datorat şi recesiunii din Rusia, unde lu­crea­ză mulţi moldoveni. Vistieria băncii cen­tra­le mai are încă bani cât să susţină 4,3 luni de im­porturi. Rezerva valutară a scăzut cu 17% în ultimele 12 luni, de la 2,1 miliarde de dolari până la 1,78 miliarde de dolari, iar ban­ca cen­tra­lă nu are guvernator din septembrie 2015.

 

Deficitul fiscal al anului trecut a atins un nivel de alarmă de 15,1% din PIB, adâncit şi de chel­tuielile imense pe care statul le-a făcut pen­tru a recapitaliza sistemul bancar. Trei bănci co­­merciale s-au prăbuşit după ce au dispărut din conturile acestora sume echivalente cu un miliard de dolari, cântărind cam 15% din PIB-ul ţării, bani sifonaţi de către acţionari, cu sprijin politic. Furtul miliardului de dolari a creat o un­dă de şoc în economia deja fragilă a Mol­do­vei, devalorizând moneda naţională şi inj­ec­tând inflaţie. Aşa încât, de la mijlocul anu­lui trecut, guvernele au gestionat ţara cu vis­tie­ria bugetului goală, având ca singură sur­să de împrumut propria piaţă în lei mol­do­ve­neşti, dând astfel drumul la tiparniţă. În con­secinţă, dobânzile la credite au urcat şi mai mult, pen­tru a atenua costurile finanţării deficitului. Aten­ţie însă, avertizează FMI, fur­tul miliardului nu şi-a consumat efectele asu­pra bugetului de stat, deoarece vor apărea ce­reri de des­pă­gu­bire din partea clienţilor şi par­tenerilor băn­ci­lor falimentare, ca atare, şi anul viitor se pro­fi­lează un deficit bugetar masiv. Da­toria pu­bli­că a Moldovei nu are un nivel de alarmă, în­să, pentru o economie de di­men­siu­nile aces­tea mici, un împrumut extern de un miliard de dolari în­seamnă 15% din PIB şi poate amplifica rapid povara datoriilor. Sin­gura so­lu­ţie la îndemâna unui guvern care gestionează atât de puţini bani poate fi un acord de îm­pru­mut cu fi­nan­ţatorii in­ter­na­ţio­nali. Din păcate însă, îm­pru­mu­turile astea ief­tine de la FMI nu sunt acor­da­te necondiţionat, din milă. FMI a lan­sat de­ja o serie de aver­tis­mente către Mol­dova pri­vind necesitatea re­formelor sis­te­mu­lui de să­nă­tate, ale sis­te­mu­lui bancar şi a pri­vatizării com­paniilor de stat creatoare de da­to­rii laten­te. Deocamdată, Mol­dova este gu­ver­nată din inerţie, fără un buget aprobat pen­tru anul în curs. Cele cinci ca­bi­ne­te care s-au succedat la guvernare anul tre­cut au avut mai degrabă o agendă politică şi au ig­no­rat aproape total chestiunile eco­no­miei. Pre­siunile străzii care pro­voacă ins­ta­bi­li­ta­te po­li­ti­că nu au ar­gu­men­te economice, nu ţin cont de situaţia extrem de dificilă a fi­nan­ţelor ţării. Un acord cu FMI ar putea însă im­pu­ne un tra­ta­ment de au­ste­ri­ta­te bugetară, cu posibila în­gheţare a pen­sii­lor şi salariilor. Ris­cul cel mai mare este al dis­con­tinuităţii acor­dării tran­şe­lor de împrumut, din cauza intensităţii bătăliilor politice interne.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22