Linişte pentru mafia doctoratelor plagiate

Urmează încă doi ani de liniște pentru mafia doctoratelor plagiate. Să își poată vedea de treabă, înlăturând oameni oneşti şi incomozi, modificând legi în interes propriu, desființând instituții.

Melania Cincea 22.08.2017

De același autor

 

După deconspirarea plagiatului din teza de doc­torat a fostului premier Victor Ponta, în vara lui 2012, în presă au apărut o serie de articole având ca temă impostura academică. Articole despre doctori care și-au pla­giat teza, nume sonore din po­litică, din mediul de se­cu­ritate, din justiție, din mediul academic, ajunse în vârful ie­rarhiei și datorită titlului ob­ți­nut prin fraudă. Despre pro­fe­sori care au girat teze de doc­torat plagiate, ce i-au ajutat să-şi consolideze un sistem ten­tacular şi puternic, de ca­re aveau nevoie pentru a ur­ca în carieră și pentru protecţie. Un exemplu elocvent: Gabriel Oprea şi plagiatele girate la Aca­demia Națională de Informații. Despre școli doctorale unde plagiatul s-a dovedit a nu fi un accident. Despre indivizi submediocri ajunși doctori în baza unor teze de o calitate pre­ca­ră. Unii, niște nulități intelectuale – cu bani, funcții importante sau grade mari, la vedere sau nu, și, deci, influență și protecție –, și-au dat chiar și două-trei doctorate, în timp re­cord, în care, în mod normal, abia te în­ca­drezi pentru a scrie o lucrare de disertație.

 

În toți acești ani s-ar fi putut face ceva pen­tru sanitația mediului academic: o analiză a cât mai multor teze de doctorat, cu prioritate ale celor aflați în funcții importante ale sta­tu­lui, iar în cazuri de plagiat dovedite, re­tra­ge­rea titlului de doctor, a titlului de conducător de doctorat, sancțiuni în civil și în penal şi re­tragerea acreditării unor școli doctorale.

 

Cei care puteau să o facă, mi­niștri ai Educației, nu numai că nu au făcut-o, dar, îm­pre­u­nă cu camarila de partid din instituții care, prin lege, răs­pund de respectarea eticii aca­demice, au cauționat fur­tul academic. Pentru Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, Remus Pricopie şi Sorin Cîmpeanu, ca­re au condus Educația din vara lui 2012 până pe la fi­nalul lui 2015, protejarea şefului plagiator a fost prioritară, refuzând să-i retragă titlul de doctor, deşi legea îi obliga la acest lucru. Nu a făcut-o nici tehnocratul Adrian Curaj. În plus, nu a început nici deratizarea „fabricilor de doctori“, deși promisese că o face.

 

Scurta perioadă din acești ultimi cinci ani în care un ministru a vrut să aducă lucrurile la normalitate a fost în mandatul lui Mircea Du­mi­tru, prea scurt, însă, pentru a destabiliza mă­car mafia doctoratelor fraudate. Aceasta a fost perioada în care CNATDCU a cerut re­tra­ge­rea titlurilor de doctor în cazul lui Victor Pon­ta și Gabriel Oprea, după ce, pentru a-i pro­teja, cli­ca lor politică recursese la des­fiin­ța­rea CNATDCU, îi albise prin Consiliul Național de Etică, iar pen­tru Victor Ponta modificase în regim de ur­gență Legea educației, pentru a-i permite să renunțe la titlul de doctor şi a-l exonera de răspundere. Tot Mircea Du­mi­tru a fost mi­nis­trul care a dat semnalul că nu se va opri doar asupra imposturii academice in­di­viduale, ci o va avea în vedere şi pe cea ins­tituțională.

 

Conform Legii educației, termenul final de eva­luare a școlilor doctorale a fost august 2016. Cum nimeni nu făcuse nimic, în ultimii cinci ani, Mircea Dumitru s-a văzut obligat să le acre­di­te­ze provizoriu, pentru un an, pentru că, altfel, ar fi trebuit închise peste 125 de şcoli doc­to­ra­le. A cerut, însă, demararea procesului de eva­luare, emițând și ordinul de ministru pentru adoptarea metodologiei. Unele școli doc­torale s-au simțit amenințate. Pentru că art. 170 din Legea educaţiei prevede că, în caz de plagiat, Ministerul Educației poate cere nu doar re­tra­ge­rea titlului de doctor, ci și re­tragerea ti­tlu­lui de conducător de doctorat şi chiar re­tra­ge­rea acreditării şcolii doctorale. Fă­ră acreditare ris­ca, de exemplu, să rămână Școala Doc­to­ra­lă a ANI a SRI, unde au ieșit la iveală plagiate în serie – pe care conducerea instituției re­fu­ză şi acum să le analizeze în Comisia de Etică.

 

Odată cu venirea la putere a Guvernului Grin­deanu, în ianuarie anul acesta, lucrurile rei­n­tra­seră în matcă. Ministrul Pavel Năstase nu a avut astfel de griji. ARACIS a sfidat Legea edu­cației şi un ordin de ministru şi nu a făcut nimic, cauționând furtul academic şi bă­tân­du-şi joc de şcolile doctorale care nu-şi ghi­dea­ză funcţionarea după doctorate plagiate sau cumpărate. Treaba noii puteri a fost, anul acesta, să caute soluţii să scoată din ecuaţia evaluării şcolilor doctorale CNATDCU şi CNCS, lăsând doar ARACIS, o instituţie incapabilă de această misiune.

 

Așa că amânarea evaluării şcolilor doctorale a fost o prioritate a actualului ministru Liviu Pop – care, în primul mandat, pentru a-şi al­bi şeful plagiator, desfiinţase CNATDCU, în zi­ua în care instituţia se pregătea să dea public verdictul de plagiat. Acum, invocând o so­li­ci­ta­re a Con­si­liu­lui Național al Rectorilor, con­dus de Sorin Cîm­peanu – care spune că amâ­na­rea se impunea pentru ca „acestea să poa­tă organiza exa­mene și să poată emite di­plo­me“, de parcă nu asta fac an de an... –, gu­ver­nul condus de Mihai Tudose, el însuși acu­zat de plagiat al te­zei de doctorat susținute la ANI a SRI, a anun­țat, acum câteva zile, amâ­na­rea evaluării șco­lilor doctorale până în 2019. E vorba despre același domn Cîmpeanu membru al Aca­de­miei de Ştiinţe ale Se­cu­ri­tăţii Naţionale, bine conectată la SRI, care, în calitate de ministru, a girat modificarea Legii educaţiei, cu de­di­ca­ție pentru premierul pla­gia­tor Ponta, pentru a-l exonera de răspun­dere.

 

Deci, încă doi ani de liniște. Pentru ca mafia aca­demică să își poată vedea de treabă. Înlă­tu­rând oameni oneşti şi incomozi, modificând legi în interes propriu, desființând instituții. 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22