De același autor
E limpede că în sfera politică ideologia pieței, cu reglajul „natural” cerere-ofertă, trebuie definitiv abandonată: decalajul uneia în raport cu cealaltă nu a fost poate niciodată mai mare.
Timp de mai bine de un secol (luând ca reper introducerea progresivă a sufragiului universal), partidele au construit și alimentat comunicarea dintre cetățeni și factorii de decizie și au permis integrarea maselor în sistemul politic. Problema fundamentală este că, deși această formă de organizare politică se află actualmente într-un proces de reconfigurare radicală, partidele continuă să se comporte ca și când ar articula-o în aceleași structuri.
Ultimele evoluții ale unuia dintre principalele partide de opoziție conduc - și ele- către o astfel de ipoteză. Apărut în urma unei mișcări contestatare, candidat-minune la alegerile din 2016, USR a reușit să ardă etapele măririi și decăderii partidelor tradiționale, trecând de la partidul-mișcare, cu un sistem revoluționar de democrație internă, la partid ierarhic și piramidal.
Pe de altă parte, urmărind evoluțiile ulterioare, „arderea etapelor” este probabil unul dintre puținele elemente „pașoptiste” din doctrina autoatribuită de ideologii acestei formațiuni. Altul ar fi caracterul heteroclit al direcțiilor și opțiunilor politice ale elitei conducătoare, care-și dispută un credo libertarian și tehnocratic construit pe idealul digital-corporatist în paralel cu „progresismul” remanent din perioada originară de partid-mișcare. Progresism marcat, la rândul său, de clivajul cu aripa tradiționalist-conservatoare care a provocat prima mare schismă din interiorul USR, la plecarea lui Nicușor Dan.
E o diversitate care a captat inițial o imensă cantitate de frustrări acumulate de cetățeni la adresa sistemului. Primul clivaj fondator privea starea de criză a democrației reprezentative nu numai în România, ci și în multe alte părți ale Nordului global. Discuția depășise deja, în 2016, cadrul strict academic al dezbaterii, pentru că fenomenul contestatar antisistem explodase deja după criza din 2008-2009, iar ipotezele și proiecțiile politologilor încercau să-și găsească o voce în concertul unor noi forme de „democrație democratizată”.
Cel puțin două direcții se conturau în acest sens: căutarea unor noi moduri de legitimare politică și transformarea comunicării politice. Dacă reprezentarea politică așa cum o propuneau partidele-mișcare de tipul USR încerca să atenueze distincția dintre cei care guvernează și cei care sunt guvernați, ea rămânea totuși sursa formulării principiului reprezentativ. Soluția intermediară părea a fi aceea a unei structuri democratice profunde a partidului în sine, care să distingă noile formațiuni de varianta piramidală și de vechea disciplină instituționalizată și osificată de partid, prezentă la PSD, PNL, UDMR etc.
Numai că – și nu e nici timpul, nici locul aici pentru (încă) o istorie pe repede înainte a USR cu diversele formule, puncte, liniuțe și plusuri adăugate sau eliminate – lucrurile nu au rămas deloc în faza proiectului entuziast inițial. Tânăra formațiune s-a văzut rapid instalată în mantra conservatoare a „disciplinei de partid”, iar conducerile succesive au descoperit deliciile grandomane oferite de demascările și excluderile în masă. Partidul-mișcare s-a transformat în partid-corporație, iar admiterile și excluderile, în teambuilding (sic!).
Diversitatea fondatoare, aceea clădită pe un clivaj în fapt mult prea general împotriva vechilor partide, împotriva „penalilor”, împotriva „corupției”, a avut un efect paradoxal: în loc să coaguleze și să federeze, acest mozaic unificator – marketizat într-un stil neocorporatist greoi și simplist – a detonat bazinul electoral potențial, derutat sau înșelat în așteptări. Diversitatea inițială, neîntărită de democrația internă dispărută prematur, a declanșat un proces de nivelare a nuanțelor.
Pentru electoratul progresist, partidul a fost prea prudent; a abandonat rapid subiectele aparent prea polemice și cu potențial inflamatoriu. Pentru electoratul libertarian și/sau corporatist obișnuit să vadă în stat un diavol instituționalizat, care jură pe Milton Friedman și Ayn Rand, timidele propuneri de politici sociale (concepute nu pe baze „neomarxiste”, cum s-a tot spus, ci mai degrabă din perspectiva unei doctrine a bunăstării ideologic abandonate de Occident prin anii 1980) etalate în timpul primului mandat parlamentar au declanșat un veritabil război intern care a condus – printre altele – la reconfigurarea listelor parlamentare din 2020. Mai aproape de zilele noastre, recentul scandal Lasconi a arătat că mai vechile clivaje ascunse sub covor se răzbună și în 2023/2024: nuca tare a referendumului pentru familie a reapărut, unii spun forțat, ca subiect-pretext pentru rearanjarea listelor propuse la europarlamentare.
Ignorând că reprezentarea a fost concepută inițial chiar de democrația liberală ca o tehnică democratică și nu ca un scop, ceea ce a reușit din nou USR este să arunce în derizoriu ideea democratică, contribuind, voluntar sau nu, la impresia tot mai apăsătoare pe care o lasă peisajul politic general din România. Ne aflăm în pragul unei post-democrații sau al unei noi forme de autoritarism camuflate sub aparența unor ritualuri democratice golite de conținut? //
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/08/foto pag 9 gosu ok.png)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/08/Perjo - Ilici 1.jpeg)
Comentarii 13
mike - 12-12-2023
"Ne aflăm în pragul unei post-democrații sau al unei noi forme de autoritarism camuflate sub aparența unor ritualuri democratice golite de conținut?" Ambele. Democratia incepe sa dispara si odata cu ea toate libertatile noastre. Progresism=marxism. N-are nici o legatura cu progresul stiintific sau social aparut de-a lungul timpului, ci este doar o acoperire pentru o democratie inexistenta.
RăspundeLucian M Nicolescu - 11-27-2023
Acest minunat articol îmi demonstrează că nu m-am înșelat în 2020 când am hotărât să las USR să se ducă cu tea-Barna și cu candidații pentru parlamentare în pur stil PSDNL. Și i-a tot dus team-Barna. Eu, unul am rămas plăcut surprins de toboganul politic pe care a tot urcat USR-Drula pana la intrarea în sediul DNA. Articol fabulos. Vă mulțumesc din suflet. Cu stima, Lucian M Nicolescu
RăspundeLevSt. - 11-25-2023
USR-ul a fost subminat din interior, de agenti neocomunisti, precum ciolovecul frantzuzit: "„… refuzat intrarea in Regatul Unit…”(Cronica .ro)___–-___ cred si eu, cei mai multi au intentii dubioase pentru ca -sigur- provin din fostele tari comuniste si nu din Spania sau Suedia, etc… Din pacate insa, nu sunt trimisi inapoi si propagandistii oficiali, cu functii inalte, din aceste tari…:: Ciolos :E nevoie de un proiect prezidential sustinut de o coalitie mai larga”___–___Si prin forma si prin continut, ciolovekul dovedeste ca nu este nimic altceva decat un neocomunist, o prelungire a privilegiatilor dinainte de „89, care ” au trecut mileniul”…Limbajul de lemn o dovedeste si-la fel -idea in sine, oricine (orice strain chiar) care analizeaza situatia Romaniei din ultimii 75 ani dar si -MAI ALES- la zi, intelege ca republica este un dezastru pentru o asa natie, care NU POATE EXISTA (mai ales prospera) decat prin dictatura sau Monarhie, iar prima (chiar daca a „fost” a proletariatului!!!) stim cum a mers si ce orori a produs si lasat mostenire, asa cum stim ca Monarhia a fost forma de conducere milenara a locului si in/sub Monarhie s-a format si crescut poporul roman, asa cum -si istoric si la zi- celelalte Monarhii dovedesc ca sunt super, in comparatie cu majoritatea republicilor, care -realmente si fara nicio exagerare- sunt parcul de distractii al diavolului…
RăspundeSir Blues Stelu - 11-24-2023
USR și democrația reprezentativă. Ce a mai rămas din ele? Niste inculpari penale.
Răspunderonea - 11-18-2023
Democratia interna de partid este vazuta ca un panaceu: e suficient sa o ai ca sa curga voturi. Ori, democratia e relevanta la nivel national. Nu rezulta ca acest concept ar putea fi extrapolat mai jos, la nivel de partide, asociatii, familii etc... Ca sa fac o paralela, partidul e ca un fel de intreprindere: in intreprineri deciziile nu se iau de obicei democratic, prin referendum - ceea ce nu impiedica ca un stat sa fie democratic desi functioneaza cu intreprinderi gerate mai mult sau mai putin autoritar! La nivel de partid democratia poate fi chiar deletera. De exemplu intr-o tara iliberala, democratia interna de partid duce mai devreme sau mai tarziu la contaminarea partidului de iliberalismul inconjurator. Partidula ajunge un fel de clona a celorlalte partide. Asa s-a intimplat de exemplu in PNL: a intrat in partid cine a vrut si treptat-treptat membrii care nu erau in "mainstream" devenind minoritari au fost "democratic" eliminati din partid pana ce PNL a ajuns un PSD-bis. Adica a ajuns un partid reprezentativ pentru tara iliberala numita Romania si nu pentru minoritatea liberala din Romania
RăspundeVladix - 11-18-2023
Daca alesii nu au obligatia de a ne cere consimtamintul asupra deciziilor luate atunci se chiama ca deciziile sint luate in mod oligarhic si nu democratic. E ceea ce se vede in multe tari in care alesii iau decizii impotriva intereselor majoritatii cetatenilor. De fapt tarile cu parlamente sint in fapt oligarhii, deci deciziile favorizeaza minoritatea. Din cauza aceasta societarea romaneasca este, din punct de vedere economic, din ce in ce mai polarizata (putini foarte bogati si multi foarte saraci pe salariu minim). Coruptia este efectul oligarhiei pt ca permite ca o minoritate sa isi urmeze interesele in dauna majoritatii. Soluția este democratia directa moderna în care putem vota, atunci cind si daca dorim, peste capul parlamentarului care ne reprezinta sau chiar sa il demitem dacă sare calul. Momentan ponderea statului in economie este foarte mare, ceea ce are urmatoarele consecinte: - firme ce depind de stat direct sau indirect tind sa aibe o influenta economica si politica majora eliminind cu usurinta concurenta; - oamenii politici au mijloace de constringere prin care pot santaja firmele pentru a obtine avantaje materiale
RăspundeVladix - 11-18-2023
Situatia partidelor și sindicatelor din România este situația oricarei structuri puternic centralizate. Robert Michels a scris, pe la 1911, o carte ("Political Parties") în care a analizat cum orice structura centralizata se transforma în mafie și a numit aceasta tendința "regula de fier a oligarhiei". Pentru descentralizarea lor ar trebui ca prin legea de organizare sa se specifice ca deciziile trebuie luate cu aprobarea majorității membrilor, conducerea acestora avind doar rolul de a veni cu propuneri pentru rezolvarea diverselor probleme:
RăspundeVladix - 11-18-2023
Situatia partidelor și sindicatelor din România este situația oricarei structuri puternic centralizate. Robert Michels a scris, pe la 1911, o carte ("Political Parties") în care a analizat cum orice structura centralizata se transforma în mafie și a numit aceasta tendința "regula de fier a oligarhiei". Pentru descentralizarea lor ar trebui ca prin legea de organizare sa se specifice ca deciziile trebuie luate cu aprobarea majorității membrilor, conducerea acestora avind doar rolul de a veni cu propuneri pentru rezolvarea diverselor probleme:
RăspundeVladix - 11-18-2023
Democratie e atunci cind cei ce iau decizii in numele tau au datoria sa iti ceara acordul mai intii. Republicile actuale sint de fapt oligarhii moderne în care grupurile de interese ale celor bogati sint arbitrate de către popor, adică poți alege de la ce masa a bogatilor vei primi firimituri. "Oboseala" democratiei survine atunci cind exista o mare diferenta intre interesele celor alesi și alegători, astfel oamenii isi pierd increderea in modul de functionare a societatii. Ca urmare cetatenii saraciti și disperati vor vota cu oricine le va promite un colac de salvare, adică cu populistii sau demagogii. Aspectul democratic este un efect colateral in societățile în care economia are un puternic aspect concurențial, adică interesele celor ce detin puterea economica în societate sint divergente. Astfel cei cu bani, și implicit cu putere politica în societate, se supraveghează între ei ca nici unul sa nu aibe avantaje nemeritate datorita politicului. Din aceasta cauza tarile în care resursele minerale au o pondere importanta în PIB nu sint democratice (Rusia, Venezuela etc.), pentru ca un grup mic de oameni poate exploata aceste resurse în interes propriu. În tările sarace (Romania, Bulgaria, Grecia etc.) resursa principala exploatata poate fi chiar bugetul statului, ei avind interese convergente în a beneficia, în interes propriu, de aceasta resursa. E simplu sa vezi dacă e oligarhie pentru ca intr-o democratie adevărată nu ar trece legi care nu ar fi în interesul celor mulți. Prima oligarhie moderna a aparut in Anglia pe la sfirsitul secolului 17. După ce revoluția burgheza condusa Cromwell a reușit, grupurile de interese ale celor bogati nu au fost in stare sa se puna de acord cum sa își împartă puterea politica pentru a nu se ajunge la dictatura uneia. Soluția a fost numirea unui rege care sa fie arbitru. În republici poporul este arbitru, dar sa nu confundam posibilitatea de a alege ce grupare te va guverna cu democratia, adică cu posibilitatea de a decide cetatenii ce legi sa treacă si ce nu. Soluția este democratia directa moderna în care fiecare cetățean poate vota, atunci cind dorește, peste capul parlamentarului ce îl reprezinta. Ba chiar îl poate demite dacă majoritatea alegătorilor lui considera ca nu le reprezinta corect interesele. E ca atunci cind ai de construit o casa și alegi șeful de șantier si arhitectul, dar aceștia nu au datoria de a se consulta cu tine. În mod sigur casa nu va arata asa cum iti dorești tu, ci cum doresc aceștia, ba mai sigur e ca vei ramine și cu banii dați și fără casa. E ciudat ca in afara sferei politice, nicăieri nu vei găsi, în nici o activitate economica sau sportiva, pe cineva ales intr-o funcție de conducere și care are eșec după eșec și sa nu fie dat afara decit după 4 ani. Noi, alegătorii, trebuie sa fim consultați în privința deciziilor și dacă acestea au efecte negative sa ii putem demite oricind, nu sa așteptăm să se îndeplinească sorocul, pentru ca noi plătim, nu ei. În orice companie echipa de conducere vine cu un plan aprobat de actionari. Orice schimbare în acest plan trebuie reaprobat de către acționari și este normal asa pentru ca acționarii plătesc.
RăspundeLucian Nicolescu - 11-15-2023
Acest minunat articol îmi demonstrează că nu m-am înșelat în 2020 când am hotărât să las USR să se ducă cu tea-Barna și cu candidații pentru parlamentare în pur stil PSDNL. Și i-a tot dus team-Barna. Eu, unul am rămas neplăcut surprins de toboganul politic pe care a tot coborât USR. Articol fabulos. Vă mulțumesc.
RăspundeIon - 11-15-2023
USR a fost executat de mafia din varful UE in complicitate cu crima organizata din Romania.
RăspundeLevSt. - 11-15-2023
"...USR a reusit..."___---___ a reusit sa devina o formatiune politica de mana a saptea, iar aceasta datorita mancatoriilor interne, infumurarii si megalomaniei celor din varf, cazul barna este ilustrativ, pana la urma el s-a "facut om", pe la o alianta europeana, unde -desigur- este platit bine, in sfarsit, actualii conducatori - desi au luari de pozitii sanatoase- nu vor realiza mai nimic, pentru ca nu inteleg ca Romania nu poate continua ca republica, unde oricine* -ajuns decizional- face exact ce-i pofteste inima, ultima mea sugestie a fost o alianta intima, la varf, cu Casa Regala Spaniola, nu am vazut nici macar un singur raspuns sau comentariu colateral, semn ca republica este la inima a mai toti romanii, cea ce este cutremurator, pentru ca aceasta inseamna autodistrugerea nationala...( * pana si seful de la republica. ro, a trebuit sa recunoasca ca " iohanis isi bate joc de romani, cum nu a mai facut-o nimeni"...)
RăspundeLili - 11-14-2023
USR a beneficiat ,in momentul alegerilor europarlamentare trecute ,de o partajare a votului sustinatorilor de atunci ai PNL.Familiile de liberali au partajat votul.Acum suntem intr-o alta situatie .PSD a scazut 10 procente .PNL deasemenea a scazut cel putin 5 procente daca ne referim la sondajele de acum care fie vorba intre noi nu au prea mare relevanta ele neconstatind decit decizia si procentele numarului de participanti ce au dorit sa isi exprime alegerile .In fapt daca cetatenii ies la vot spre a opri partidele extremiste sau filosovietice atunci numarul Partidelor ce vor trece pragul electoral va fi foarte mic iar redistribuirile vor avantaja PSD si PNL. Abia undeva in luna martie a anului 2024 vom sti cu exactitate cum se va reaseaza noul Parlament .Pina atunci multe se pot intimpla .Partidele mici lupta doar spre a trinite in parlamentul european citeva nume aflate la virf ele nefiind decit numele unor mai vechi PNLȘisti sau PSDisti sau USRisti ce au dezertat cindva .Vedem cum AUR preia politicieni ce nu se mai regasesc pe listele marilor partide devenid cu voie sau fara de voie parte a ceea ce unii numesc USL.La ce bun sa mai votezi copia cind poti vota originalul .
Răspunde