Opinii

Comisia Europeană a prezentat pe 1 martie documentul intitulat Cartea Albă pentru Viitorul Europei, care prezintă sintetic cinci scenarii pentru evoluția UE până în 2025.

Bruxellesul vine cu cinci variante pentru viitorul UE. Ce vor face statele membre?

Într-un mod mai mult sau mai puțin explicit vom avea, cu siguranță, o Uniune Europeană stratificată. În fapt o avem deja. Ce este altceva Schengenul, zona euro sau monitorizarea MCV, dacă nu o aranjare a țărilor pe diferite rafturi? Deosebirea e că, în viitor, diferențierile se vor accentua selectiv

Blocajul intraeuropean este mai mult decât semnificativ, dar nu poate fi rezolvat prin tehnicalitățile Comisiei Europene. E nevoie de o abordare politică.

De la speranța ca următorul președinte francez să primească un puternic mandat reformist s-a ajuns la situația de a alege între varianta probabilei instabilități și cea a neguvernabilității.

În fond, de ce nu? Oricine are dreptul să aibă un hobby, distinct de specialitatea sa propriu-zisă. Dl Adrian Năstase e un mare colecţionar de artă (obiecte de argint, timbre şi hărţi). A şi donat o parte din „bunuri”, pentru a stimula fondarea unui Muzeu Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi. Dar nici măcar nu trebuie să fii cine ştie ce intelectual ca să ai pasiunea achiziţiilor „culturale”.

Principala realizare a mișcării # rezist nu constă în abrogarea ordonanței 13, deși umilirea unei puteri corupte, obligate să dea înapoi scrâșnind din dinți, este întotdeauna o realizare.

Domnule Emil Constantinescu, Vă adresez aceste rânduri sub impresia celor întâmplate astăzi la Comisia de Învățământ a Senatului, unde a fost discutat și votat proiectul „Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului”, a cărui inițiativă înțeleg că ați avut-o în urmă cu câteva luni.

Micuta invazie sereista in dosarele DNA- evident cele din perioada post-Morar, ca inainte nu se pune din motive de corectitudine politica si penala-, a fost inghesuita intr-un colțișor de insusi seful Tutuianu.

Deși pretinde că lansează „o dezbatere onestă” despre viitorul Europei Unite, așa numita Carte Albă prezentată de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pare că oferă cinci scenarii egal îndreptățite pentru reforma UE până în 2025.

DNA este o instituţie perfectibilă. Dar nu poţi spune că, prin anchetele făcute, perturbă activitatea Guvernului, că pune în pericol democraţia. E prea mult. Iar asaltul care se duce în aceste zile asupra anticorupţiei nu este bun augur.​

Orice pomană izvorâtă din laboratoarele PSD-iste poate coagula admiraţia votanţilor, dar va avea ca efect sărăcirea acestora, deoarece va crea inflaţie, şomaj şi dezechilibre.

PSD s-a angajat într-un efort masiv de restaurație a controlului partidului stat asupra sistemului de învățământ.

Când începem Romexit-ul, domnu’ Dragnea? Să ne spuneți din timp, vă rugăm, ca să avem pregătite saltele de vârât bănuții scoși de la bănci, dacă ni i-ar mai da vreuna!

Absența unor lideri puternici și experimentați, problemele de corupție, pozițiile dilematice ale Partidului Național Liberal din ultimii ani, suspiciunile care l-au scos din joc pe Vasile Blaga, organizatorul și administratorul liberalilor, precum și lipsa unei viziuni coerente despre viitor au diminuat influența și puterea PNL.

Dacă vorbim despre minciună în stare pură, o lecție ne-a dat-o, acum câteva zile, premierul Sorin Grindeanu. Prezent pe ecrane, șeful guvernului a repetat de câteva ori într-o singură emisiune că anul trecut, când Palatul Victoria era condus de Dacian Cioloș, România a primit zero lei din bani europeni.

Nu mai visați la pesediști atipici și providențiali, care ar putea guverna România onorabil.

Când tragi linie după o zi de talk-show-uri rămâi cu impresia că întreg corpul de magistrați e o bandă organizată și plătită să bage nevinovați de lux la pușcărie.

Dincolo de zgomotul propagandelor, războiul politic devine unul mai rece și mai puțin costisitor la nivel internațional.

Eforturile diplomatice de mediere post-conflict ale Uniunii Europene ar trebui să se concentreze pe reducerea tensiunilor dintre Serbia și Kosovo. Ignorarea crudei realități din teren poate conduce la subminarea rolului UE în negocierile care se suprapun peste puternica moștenire a tensiunilor dintre Serbia și Kosovo.

În aparițiile și interviurile sale publice, McMaster se distanțează flagrant de discursul de campanie al lui Donald Trump: vede alianțele ca pe niște active strategice esențiale în balansarea comportamentului puterilor revizioniste; pledează pentru întărirea apărării la frontieră (în statele aflate în prima linie, precum cele de pe Flancul Estic al NATO), inclusiv prin prezența americană, respingând perspectiva descurajării de la distanță.