Prognoza optimizată politic: un fleac de 3 miliarde de lei

Orice pomană izvorâtă din laboratoarele PSD-iste poate coagula admiraţia votanţilor, dar va avea ca efect sărăcirea acestora, deoarece va crea inflaţie, şomaj şi dezechilibre.

Lidia Moise 28.02.2017

De același autor

 

Guvernanții și susținătorii lor politici con­tinuă să împrăștie promisiuni de creșteri de salarii pe bandă rulantă, în timp ce avertismentele privind capacitatea de re­zistenţă a economiei ro­mâ­nești devin tot mai aspre. Ultimul avertisment a fost lansat de către experții Co­misiei Europene, care es­ti­mează o creștere a eco­no­miei românești mult mai joa­să faţă de prognoza ofi­cială care a stat la baza construcţiei bugetului.

 

De altfel, nicio prognoză lan­sată de economiştii instituţiilor fi­nan­cia­re internaţionale, fie că e vorba de cei de la Fondul Monetar Internaţional, fie că sunt cei de la Banca Europeană de Re­construcţie şi Dezvoltare sau de cei ai Băncii Mondiale, nu se apropie de cifrele optimiste cu care lucrează Executivul de la Bucureşti. Cifrele avansate în prognoza de iarnă a Comisiei Europene sunt pru­dente şi realiste: da, economia va creşte într-un ritm ceva mai alert decât media europeană, dar viteza va fi de 4,4% din pro­dusul intern brut (PIB), şi nu de 5,2% din PIB. O creştere a PIB cu numai 4,4%, sub prognoza optimizată politic cu care operează acum guvernul, s-ar traduce în practică prin încasări mai mici cu vreo două-trei miliarde de lei, avertizează pre­şedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Du­mi­tru. Bugetul moşteneşte deja un deficit ca­re trebuie acoperit şi care se va amplifica: 20,6 miliarde de lei, bani care au fost transferaţi din alte taxe şi impozite pentru a face faţă facturii de chel­tuieli sociale. Ca atare, Ro­mânia are deja un deze­chilibru uriaş pe care tre­buie să-l acopere, iar, da­că va încasa mai puţini bani, cum rezolvăm pro­blema? Simplu, pot răs­punde gu­vernanţii: ne îm­prumutăm. În acest mo­ment, statul român se îm­prumută la cos­turi re­zo­nabile, cele mai mici din istoria ultimului sfert de secol. Primejdia nu va apărea în acest an, probabil din iner­ţia unei economii care a semnalizat re­vi­riment şi disciplină, ca atare, avem un ra­ting de ţară recomandat investiţiilor. Pa­nica agenţiilor de rating şi a investitorilor s-ar putea declanşa către finalul anului, iar în 2018 ne putem trezi cu ratingul tăiat, trimişi în batalionul disciplinar al economiilor nerecomandate pentru in­ves­tiţii şi, surpriză, cu spectrul majorărilor de taxe şi impozite.

 

Din păcate, mai toate gesturile guver­nan­ţilor par riscante pentru economie. Pentru a face rost de bani, guvernul impune com­paniilor statului să distribuie 90% din pro­fit sub forma dividendelor, desigur, o ves­te bună pentru companiile listate la Bursă, dar proastă pentru viitorul investiţional al majorităţii firmelor unde statul este ac­țio­nar. O altă idee proastă prinde contur în birourile Ministerului Economiei: re­nun­ţarea la principiile guvernanţei corpo­ra­tive, adică acelea care impun transparenţă. Noul ministru al Economiei anunţă, şă­galnic, că nu ar mai fi nevoie ca restul ac­ţionarilor să cunoască în detaliu toate in­formaţiile privind activitatea companiilor unde statul e acționar majoritar. Urmează, potrivit textului intitulat Participarea statului în economie, ca pentru „între­prinderile publice“ să se „specifice care informații trebuie să fie făcute publice, care sunt canalele potrivite și me­ca­nismele de asigurare a calității infor­ma­ției, ținând cont de recomandările cu­prinse în acest ghid“.

 

Dar preocuparea esenţială, „urgentă“ pare a fi schimbarea boardurilor companiilor statului cu oameni agreaţi politic, ca să zi­cem aşa, elegant. Cum vor fi selectaţi aceş­tia? Oricine va fi paraşutat la conducerea companiilor statului nu va mai avea grija efi­cienţei, deoarece recomandarea ghi­du­lui este aceea de a ignora necesitatea „pro­fitului“. Desigur, îndemnul de a investi în cercetare, cu riscul de a reduce profiturile, nu este un lucru rău. Dar cine va şti unde se duc banii şi cum se cheltuie ei, dacă acelaşi document insinuează că in­for­ma­ţiile destinate publicului vor fi cenzurate? Investitorii străini ne reproşează lipsa pro­fesioniştilor în domenii-cheie, efect al unei harababuri absolute în sistemul de edu­caţie, care nu s-a pliat pe realităţile eco­nomiei româneşti, şi, atenţie, nivelul slab de pregătire şi înţelegere al gu­ver­nanţilor. Analiştii băncii italiene Unicredit avertizează că în acest an vom avea o absorbţie scăzută a fondurilor europene, iar „investiţiile străine directe vor con­tinua să rămână în preajma nivelului de 2% din PIB. România nu are capacitatea de a concura cu ţările vecine pentru proiectele mari de investiţii în industria prelucrătoare din cauza infrastructurii deficitare şi a expertizei reduse la nivel guvernamental“.

 

Această constatare, elegantă de altfel, des­crie realitatea că ţara este condusă de per­sonalităţi politice probabil remarcabile, dar care au o înţelegere limitată, incorectă şi cinică a economiei. Ca atare, orice po­ma­nă izvorâtă din laboratoarele PSD-iste poate coagula admiraţia votanţilor, dar va avea ca efect sărăcirea acestora, deoarece va crea inflaţie, şomaj şi dezechilibre.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22