De același autor
Guvernanții și susținătorii lor politici continuă să împrăștie promisiuni de creșteri de salarii pe bandă rulantă, în timp ce avertismentele privind capacitatea de rezistenţă a economiei românești devin tot mai aspre. Ultimul avertisment a fost lansat de către experții Comisiei Europene, care estimează o creștere a economiei românești mult mai joasă faţă de prognoza oficială care a stat la baza construcţiei bugetului.
De altfel, nicio prognoză lansată de economiştii instituţiilor financiare internaţionale, fie că e vorba de cei de la Fondul Monetar Internaţional, fie că sunt cei de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare sau de cei ai Băncii Mondiale, nu se apropie de cifrele optimiste cu care lucrează Executivul de la Bucureşti. Cifrele avansate în prognoza de iarnă a Comisiei Europene sunt prudente şi realiste: da, economia va creşte într-un ritm ceva mai alert decât media europeană, dar viteza va fi de 4,4% din produsul intern brut (PIB), şi nu de 5,2% din PIB. O creştere a PIB cu numai 4,4%, sub prognoza optimizată politic cu care operează acum guvernul, s-ar traduce în practică prin încasări mai mici cu vreo două-trei miliarde de lei, avertizează preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Bugetul moşteneşte deja un deficit care trebuie acoperit şi care se va amplifica: 20,6 miliarde de lei, bani care au fost transferaţi din alte taxe şi impozite pentru a face faţă facturii de cheltuieli sociale. Ca atare, România are deja un dezechilibru uriaş pe care trebuie să-l acopere, iar, dacă va încasa mai puţini bani, cum rezolvăm problema? Simplu, pot răspunde guvernanţii: ne împrumutăm. În acest moment, statul român se împrumută la costuri rezonabile, cele mai mici din istoria ultimului sfert de secol. Primejdia nu va apărea în acest an, probabil din inerţia unei economii care a semnalizat reviriment şi disciplină, ca atare, avem un rating de ţară recomandat investiţiilor. Panica agenţiilor de rating şi a investitorilor s-ar putea declanşa către finalul anului, iar în 2018 ne putem trezi cu ratingul tăiat, trimişi în batalionul disciplinar al economiilor nerecomandate pentru investiţii şi, surpriză, cu spectrul majorărilor de taxe şi impozite.
Din păcate, mai toate gesturile guvernanţilor par riscante pentru economie. Pentru a face rost de bani, guvernul impune companiilor statului să distribuie 90% din profit sub forma dividendelor, desigur, o veste bună pentru companiile listate la Bursă, dar proastă pentru viitorul investiţional al majorităţii firmelor unde statul este acționar. O altă idee proastă prinde contur în birourile Ministerului Economiei: renunţarea la principiile guvernanţei corporative, adică acelea care impun transparenţă. Noul ministru al Economiei anunţă, şăgalnic, că nu ar mai fi nevoie ca restul acţionarilor să cunoască în detaliu toate informaţiile privind activitatea companiilor unde statul e acționar majoritar. Urmează, potrivit textului intitulat Participarea statului în economie, ca pentru „întreprinderile publice“ să se „specifice care informații trebuie să fie făcute publice, care sunt canalele potrivite și mecanismele de asigurare a calității informației, ținând cont de recomandările cuprinse în acest ghid“.
Dar preocuparea esenţială, „urgentă“ pare a fi schimbarea boardurilor companiilor statului cu oameni agreaţi politic, ca să zicem aşa, elegant. Cum vor fi selectaţi aceştia? Oricine va fi paraşutat la conducerea companiilor statului nu va mai avea grija eficienţei, deoarece recomandarea ghidului este aceea de a ignora necesitatea „profitului“. Desigur, îndemnul de a investi în cercetare, cu riscul de a reduce profiturile, nu este un lucru rău. Dar cine va şti unde se duc banii şi cum se cheltuie ei, dacă acelaşi document insinuează că informaţiile destinate publicului vor fi cenzurate? Investitorii străini ne reproşează lipsa profesioniştilor în domenii-cheie, efect al unei harababuri absolute în sistemul de educaţie, care nu s-a pliat pe realităţile economiei româneşti, şi, atenţie, nivelul slab de pregătire şi înţelegere al guvernanţilor. Analiştii băncii italiene Unicredit avertizează că în acest an vom avea o absorbţie scăzută a fondurilor europene, iar „investiţiile străine directe vor continua să rămână în preajma nivelului de 2% din PIB. România nu are capacitatea de a concura cu ţările vecine pentru proiectele mari de investiţii în industria prelucrătoare din cauza infrastructurii deficitare şi a expertizei reduse la nivel guvernamental“.
Această constatare, elegantă de altfel, descrie realitatea că ţara este condusă de personalităţi politice probabil remarcabile, dar care au o înţelegere limitată, incorectă şi cinică a economiei. Ca atare, orice pomană izvorâtă din laboratoarele PSD-iste poate coagula admiraţia votanţilor, dar va avea ca efect sărăcirea acestora, deoarece va crea inflaţie, şomaj şi dezechilibre.
