Opinii

Din cele cinci volume menţionate în CV-ul premierului Mihai Tudose – listă ce include şi teza de doctorat publicată –, trei prezintă indicii clare de plagiat. Şi, ca un detaliu semnificativ, toate au o legătură cu Academia Naţională de Informaţii a SRI.

Politicienii puterii demonstrează o înţelegere atât de limitată a economiei, încât nu ne putem aştepta să priceapă filosofia din spatele sistemului fiscal actual.

Noua configurație politică de la Berlin nu pare să fie favorabilă ambițiilor integraționiste ale lui Emmanuel Macron pentru zona euro.

Deși inițial exprimă frustrarea împotriva UE, AfD a ajuns să adopte o agendă pro-Kremlin.

Citită atent, filozofia articulată de Donald Trump la ONU îl plasează mai aproape de proiectele Rusiei și Chinei.

După compromisul lui Trump cu Partidul Democrat, până și cei mai fervenți aliați ai președintelui din media au înțeles că teoria „țarului bun“ este șubredă.

Presupunând că Dragnea și Tăriceanu nu vor reuși să ne scoată în viitorul apropiat din UE și să ne arunce în brațele primitoare ale rușilor, iar România va reuși în schimb cumva să-și salveze viitorul european, atunci alegerile legislative federale de duminică sunt la fel de importante pentru București cum sunt și pentru restul continentului.

Aproape că deja ne-am obișnuit cu violența verbală. Nu cumva riscăm, dacă trecem cu vederea prea repede fapte ca pe cele ale lui Mirel Palada, să începem să ne „aclimatizăm“ și cu violența fizică, atâta vreme cel puțin cât îi suntem numai spectatori, ba chiar să o tratăm drept un spectacol amuzant?

O schimbare durabilă pornește de la abandonarea mentalității stării de excepție și pregătirea temeinică a unei guvernări post-PSD.

Prin comparație cu perioada Năstase sau Geoană, PSD-ul epocii Dragnea a devenit nefrecventabil.

Episodul Palada ne amintește că, în 28 de ani, puterea a reușit să diversifice formele de huliganism ca acțiune politică, să-i impună pe huligani ca personaje frecventabile în spațiul public și să anihileze dezbaterea civilizată.

Prin comisiile de anchetă, Dragnea folosește un instrument parlamentar neconstrâns de nicio regulă pentru a-și subordona puterea judecătorească.

Președintele Comisiei Europene a pledat cu înflăcărare pentru aderarea României la spațiul Schengen în discursul său despre Starea Uniunii; însă acolo unde se iau deciziile nimeni nu pare să-l ia prea tare în serios.

După criza economică, susținerea catalanilor pentru secesiune a crescut. La fel și promisiunile populiste.

Sosirile punctuale de refugiați nu înseamnă câtuși de puțin că țara noastră va deveni un loc de tranzit spre Occident pentru refugiații ajunși pe teritoriul Turciei.

Chiar daca Dragnea e convins ca ”ceea ce s-a pornit nu se va opri”, mai ales ca a pornit atitea, bine ar fi sa nu treaca ”linia rosie”, aia de care tot el vorbea. Il vedem ca isi tot umfla muschii, face antrenamente cit e ziua de lunga la Gadea, dar nu invata din propriile prostii. Sa-ti trasezi singur linii rosii, e una dintre ele.

Discursul lui Juncker a reprezentat o invitație istorică la ocuparea unui loc central în Europa în preajma centenarului marii Uniri. Este o ofertă unică și irepetabilă la prosperitate și stabilitate, dar PSD se va asigura că va fi respinsă în mod brutal.

Minerii veniţi la Bucureşti în iunie 1990 au fost hrăniţi şi îmbrăcaţi înainte să fie trimişi înapoi în Valea Jiului. „Era un gest umanitar, ce să faci cu 8-9 mii de mineri nemâncaţi şi obosiţi?”, a declarat, luni, fostul premier Petre Roman. Chiar aşa!

„Au depășit o linie roșie, au călcat pe prea multe cadavre, e suficient. Nu mai merge. Țara asta e sugrumată (...) E o stare de teroare.”

E trist cât de puțin și cât de colateral s-a dezbătut public restrângerea unor drepturi fundamentale, parafată de CCR.

Dragnea și antecesorii lui au reușit să produca un mutant, o „Românie mică“ după chipul și asemănarea PSD.