Opinii

Eliminarea lui Mohsen Fakhrizadeh ridică mai multe întrebări: cine este responsabil? Care a fost obiectivul? De ce acum? Cum va răspunde Iranul? Care sunt implicațiile pentru politica regională a SUA?

Condamnarea jurnalistei care a relatat despre Wuhan arată faptul că în China nu mai există nimic altceva decât un prezent fără început și fără sfârșit, în care partidul are întotdeauna dreptate.

Va fi un an al provocărilor majore pentru europeni atât în materie de reconstrucție, dar și de poziționare la nivel global, de redefinire a raporturilor cu Londra și Washingtonul.

Premierul trebuie să spargă regula tare a oricărei guvernări – aceea că rațiunile politicii de partid bat rațiunile de politici publice.

Mai mult decât oricare alt an, 2021 începe sub semnul unei incertitudini generate de un mixaj complicat al semnelor bune cu cele rele.

Sub raport strict politic, anul fatidic al pandemiei pare că n-a schimbat aproape nimic.

Eșecul reformelor, stagnarea dezvoltării și blocarea evoluției au, întotdeauna, ca efect ascensiunea unui imaginar revoluționar.

Ceea ce îi leagă pe liderii AUR de putinism este mai profund decât ceea ce îi desparte de fațadă.

Documente declasificate recent de Arhivele Naționale ale Regatului Unit ne oferă o oportunitate unică de a observa evaluările diplomaților britanici asupra societății românești

Impresia creată nu doar la Beijing, ci și printre unii aliați din Asia este aceea a unei derive a Americii.

Pandemia a însemnat și o conștientizare a slăbiciunilor structurale ale UE, în primul rând dependența de China.

Potențial istorică (ar fi primul afro-american la conducerea Pentagonului), nominalizarea generalului în retragere Lloyd Austin de către Joe Biden a generat o avalanșă de critici.

Obsesia guvernului conservator a fost și este în continuare Brexit, pandemie sau nu.

Va dispărea AUR odată ce liderii își vor fi văzut „sacii în căruță” sau o nouă perioadă de criză, politică, economică, sanitară, va transforma această „surpriză” într-o certitudine de coșmar?

Discursul lui George Simion nu e unul conservator, ci, cum se întâmplă de multe ori cu liderii populiști, exploatează abil subiectele momentului.

Ecuația de putere în PNL este complicată și nu are cum să nu afecteze negocierea viitoarei coaliții.

Ca și cum nu ar fi suficient că alegerile au fost pierdute chiar dacă PSD este în imposibilitate să facă o coaliție de guvernare PNL și USR-PLUS au reușit din primul moment să-și dea cu dreptul în stângul

USR-PLUS arată o „normalizare” prea pripită, dar și o miopie politică întristătoare.

Rezultatele acestor alegeri parlamentare, cu tot ceea ce implică pentru următorii patru ani, ar trebui analizate cu un ochi la anul 2000 şi cu unul spre 2024.

Pe ultima sută de metri, iată, salvat, cel puțin potențial, proiectul unei coaliții de centru-dreapta care se poate opune PSD, căci PMP pare să fi trecut, deși cu mare greutate, pragul electoral.

Cea mai recentă inițiativă a Chinei este numai o poveste de succes pe un drum care se anunță foarte lung.