Opinii

Victoria zdrobitoare a Maiei Sandu este o gură de aer proaspăt pentru mișcarea reformatoare de la Chișinău. Cu un parlament ostil și puțini aliați, Maia Sandu va avea însă un mandat dificil.

Alegerile din SUA nu au provocat niciodată atâtea controverse și pasiuni.

După un prim moment de entuziasm, Europa încearcă să-și tempereze așteptările de la noul lider ales al Americii.

Alegerile prezidențiale americane au oferit lumii un spectacol periculos, dificil de privit cu detașare, un amestec de reality show și telenovelă, cu final deschis, posibil exploziv.

Sunt multe lucruri la care ar trebui să medităm cu privire la alegerile din 2020.

Victoria à la Pirus obținută de democrați la 3 noiembrie ar putea împinge administrația Biden spre o direcție de centru.

Schimbările visate de democrați înaintea alegerilor semănau cu o nouă revoluție, urmau să fie atât de radicale încât ar fi schimbat structura politică și judiciară a Americii în feluri greu de imaginat.

Joe Biden a câștigat votul popular și suficiente state care să îi asigure majoritatea în Colegiul Electoral, organismul constituțional care alege, de fapt, președintele.

Impostura a ajuns omniprezentă, chiar triumfă, pentru că e tratată cu clemență, chiar cu indiferență.

Anul școlar 2020-2021 îi va îndepărta și mai mult de școală pe acei elevi legați oricum de ea cu un fir subțire și va spori expunerea lor viitoare la sărăcie și lipsă de perspective.

Hărțuirea și hăituirea USR-PLUS are ca explicație faptul că alianța s-a afirmat deja prin forțe proprii ca alternativă politică la PNL pe partea dreaptă a spectrului politic.

Într-o criză sanitară de asemenea proporții, tragedia de la Piatra Neamț era aproape inevitabilă. Corupția, neprofesionalismul, improvizația și delegarea responsabilității sunt nota comună.

La ambele extreme, mecanismul de eliminare a moderaților e asemănător.

Multe dintre luptele politice interne au ca obiect răspunsul „definitiv” la întrebarea „Cine trebuie să dețină puterea?”: poporul sau elitele, majoritatea sau minoritățile, corporațiile sau cetățeanul.

Și dacă politologul american Samuel P. Huntington, cu a sa teorie despre „Ciocnirea civilizațiilor”, primită cu atât de multe rezerve la apariția sa în 1996, a avut dreptate?

Igor Dodon și o parte însemnată a clasei politice (lăsată moștenire de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc) par dispuși să utilizeze orice mijloace pentru a obține un al doilea mandat.

Moldova își croiește o nouă șansă europeană. Victoria candidatului proeuropean, Maia Sandu, în primul tur al alegerilor prezidențiale este analizată atent atât la Bruxelles și București, cât și la Moscova.

Odată cu Trump, europenii și-au pierdut încrederea în cel mai important aliat și în democrația americană.

Să vorbești despre un potențial război civil postelectoral în Statele Unite părea până de curând o adevărată fantezie; dar iată că am ajuns în acest punct.

Atunci când se vorbește despre cum ar arăta politica externă a democraților în cazul în care ar câștiga alegerile, se presupune de obicei că vom asista la o restaurație a direcțiilor din timpul lui Obama.

255 de milioane de cetățeni americani sunt așteptați la urne pentru a-şi alege preşedintele între actualul lider de la Casa Albă, republicanul Donald Trump (74 de ani), și democratul Joe Biden (78 de ani).