Pe aceeași temă
Există un clivaj între vechile şi noile state membre. Respondenţii care consideră corupţia ca fiind o problemă majoră sunt mai puţini în cele 15 state care au aderat la UE înainte de 2004 (75%) decât cei din cele 12 ţări devenite membre din 2004 până acum (88%).
Deşi percepţia generală asupra corupţiei este relativ stabilă din toamna lui 2007, au apărut importante schimbări în unele ţări, cea mai importantă fiind Finlanda, unde proporţia celor care consideră corupţia ca fiind o problemă naţională majoră a crescut de la 25% la 51%, probabil ca urmare a atenţiei sporite acordate de mass-media acestui subiect. Alte ţări în care procentajul a crescut cu mai mult de 10% sunt Austria (de la 47% la 61%) şi Malta (de la 84% la 95%, ca urmare a unor răsunătoare scandaluri publice).
Numai şase ţări au înregistrat scăderea procentului referitor la corupţie: Luxemburg (de la 58% la 45%), Suedia (de la 44% la 37%), Slovacia (de la 88% la 83%), România (de la 95% la 93%), Portugalia (de la 95% la 93%) şi Italia (de la 84% la 83%).
Mai bine de jumătate dintre europeni sunt de părere că mita şi corupţia sunt larg răspândite în rândul politicienilor naţionali (57%) şi în rândul oficialilor care se ocupă de achiziţii publice (52%) şi autorizaţii de construcţie (51%). De altfel, legătura dintre politică şi afaceri este considerată drept principala cauză pentru corupţie (42%).
