22 PLUS, nr. 307: Transparency International: Percepţia asupra corupţiei în Uniunea Europeană în 2009

Fara Autor | 19.10.2010

Pe aceeași temă

Indicele de Percepţie a Corupţiei în 2009 realizat de Transparency International arată că Uniunea Europeană este departe de a fi o zonă liberă de corupţie şi că multe dintre realizările în acest sens sunt încă precare. Cifrele (de la 1 la 10) arată că e nevoie de eforturi susţinute pentru a îmbunătăţi integritatea şi responsabilitatea şi pentru ca atât statele membre, cât şi Uniunea în ansamblu să se ridice la aşteptările şi aspiraţiile cetăţenilor legate de anticorupţie.

Bulgaria se străduieşte să demonstreze că şi-a reformat managementul banilor europeni ca să obţină accesul la fondurile pre- şi postaderare blocate de UE. Alegerile parlamentare din iulie 2009 au adus un nou guvern care a folosit în campanie o platformă anticorupţie. În timpul primelor luni de guvernare, au fost trimise în justiţie mai multe cazuri de corupţie, ceea ce a determinat deblocarea a sute de milioane de euro din partea UE. De asemenea, au fost reformate serviciul vamal şi poliţia de frontieră, pentru a elibera încă 600 de milioane de euro din fondurile blocate. Cu toate acestea, încă nu au fost introduse reformele care vizează corupţia politicului şi crima organizată.

Prioritatea redusă pentru reforme, combinată cu instabilitatea politică, ce a urmat căderii guvernului de la începutul lui 2009, ar putea avea un impact negativ asupra eforturiloe anticorupţie din Cehia. Declaraţii publice recente ale guvernului, care au subminat independenţa justiţiei (mai ales în legătură cu dosare importante), împreună cu schimbările permanente de personal din unităţile speciale ale poliţiei au erodat eficienţa luptei anticorupţie. Cehia este una dintre puţinele ţări semnatare ale Convenţiei ONU împotriva Corupţiei care nu au ratificat acest document.

Grecia, care a înregistrat o scădere substanţială a indicelui, de la 4,7 în 2008 la 3,8 în 2009, reprezintă un caz îngrijorător. Indicele din 2009 reflectă nivelul insuficient de măsuri anticorupţie, îndelungi întârzieri ale proceselor în justiţie şi o serie de scandaluri de corupţie corporatistă care demonstrează o slăbiciune sistemică. Scorul scăzut obţinut de Grecia la acest capitol arată că aderarea la UE nu se traduce automat în reducerea corupţiei.

Letonia a suferit de pe urma scandalurilor de corupţie la nivel înalt şi a încercării guvernului anterior de a submina agenţia naţională anticorupţie în 2008. Probabil că cel mai dăunător caz de corupţie este legat de salvarea de către guvern a unei bănci locale la sfârşitul lui 2008, de pe urma căreia au beneficiat proprietarii băncii, investitori importanţi şi, posibil, factori de decizie politici. Cazul acesta a contribuit la colapsul economiei letone, care a afectat activitatea guvernului, inclusiv capacitatea sa de a lupta împotriva corupţiei.

România a eşuat să înainteze în lupta anticorupţie. O serie de decizii au subminat instituţiile politice şi au contribuit la percepţia conform căreia riscul corupţiei în ţară a crescut faţă de momentul începerii negocierilor de aderare la UE. În mod ironic, apartenenţa la Uniune se pare că a redus presiunea pentru reformele anticorupţie. În consecinţă, România se confruntă cu o degradare a climatului de integritate publică, marcat de o lipsă de coordonare strategică a măsurilor legislative şi instituţionale anticorupţie.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22