Pe aceeași temă
Declaratia Academiei Romane privind proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana
In ultimul timp mass-media sunt invadate de reclame care afirma ca un oarecare Gabriel are solutii pentru rezolvarea poluarii istorice de la Rosia Montana, promitand si mari foloase din exploatarea aurului care acum "zace sub pamant". Aceste reclame încearca sa convinga opinia publica despre beneficiile pe care le-ar aduce exploatarea aurului preconizata la Rosia Montana. Academia Romana si-a exprimat punctul de vedere în legatura cu acest proiect si se vede nevoita sa revina, reafirmandu-si cu aceeasi convingere pozitia si reluand argumentele sale împotriva proiectului. Academia Romana doreste sa previna o eroare cu efecte negative asupra comunitatii, mediului înconjurator si vestigiilor arheologice din zona Rosia Montana si sa semnaleze din nou consecintele riscante pentru statul roman.
O analiza obiectiva demonstreaza ca proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public si prin urmare, nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate in proiect.
Reamintim ca:
1. Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17-20 de ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila si nu rezolva problemele sociale si economice ale zonei, care se vor agrava dupa încheierea lucrarilor. Numarul locurilor de munca în perioada operationala a exploatarii, estimat la mai putin de 500, nu rezolva nevoile locale si este mai mic chiar decat numarul locurilor de munca implicate în exploatarea actuala (circa 750). Zona are nevoie de solutii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, preconizate tot mai intens de Uniunea Europeana.
2. Distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2.000 de ani, prin stramutarea populatiei, demolarea unor cladiri (inclusiv monumente istorice), biserici si mutarea unor cimitire este inacceptabila si aminteste de o perioada pe care am considerat-o încheiata.
3. Beneficiile economice ale statului roman (estimate la circa 40-50 de milioane dolari anual), rezultate din redeventele de 2% asupra exploatarii si diverse impozite, sunt nesemnificative în raport cu consecintele proiectului.
4. Anticipata stramutare si reamplasarea fortata a populatiei care refuza sa-si vanda proprietatile risca sa antreneze statul roman in situatii juridice dificile în fata organismelor internationale (europene) cu consecinte greu de evaluat in prezent. Acest aspect trebuie analizat cu toata seriozitatea de autoritatile competente.
5. Exploatarea la suprafata, în patru cariere deschise si crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 metri înaltime, închizand Valea Corna, ar produce o mutilare grava a peisajului. Actuala exploatare de cupru în cariera deschisa de la Rosia Poieni, ca si alte exploatari miniere în cariera deschisa din tara, ilustreaza clar consecintele unor asemenea lucrari asupra mediului înconjurator.
6. Barajul preconizat, construit din roca sterila, nu prezinta garantii în situatii extreme, dupa cum demonstreaza experienta mai multor tari în care s-au produs accidente grave în diverse exploatari miniere. Prezenta unui asemenea bazin de acumulare si baraj în vecinatatea imediata a orasului Abrud reprezinta un mare risc si nu exista nici o garantie ca un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioara a vinovatilor nu ar mai servi la nimic.
7. Exploatarea preconizata pericliteaza grav zona arheologica Alburnus Maior, unica în lume si de mare valoare istorica si culturala. Distrugerea - chiar numai partiala - a vechilor galerii romane este total inacceptabila intr-o tara care îsi respecta trecutul istoric si originile.
8. Folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic si depozitarea în bazin deschis a rezidiilor, continand resturi de cianura, produsi de "neutralizare" (de asemenea potential toxici) si mai ales metale grele, creeaza motive serioase de îngrijorare. Chiar daca "neutralizarea cianurii" promisa de proiect s-ar realiza într-un grad avansat, toxicitatea rezidiilor ramane o sursa de grave riscuri.
9. Nu exista garantia ca la terminarea lucrarilor si închiderea exploatarii firma investitoare va asigura costurile de refacere a mediului. Experienta altor tari (de exemplu SUA) arata ca asemenea costuri sunt uriase si nu sunt acoperite de garantiile financiare depuse de firmele in cauza. Tendinta mondiala actuala este de a preveni poluarea mediului si nu de a-l reface ulterior, prin folosirea în procesele tehnologice a unor substante si materiale benigne pentru om si mediu.
10. Proiectul încalca o serie de conventii si alte elemente ale legislatiei europene, semnalate de noi anterior. In situatii similare alte tari au procedat cu mai multa prudenta si au evitat sa accepte riscurile implicate în proiecte asemanatoare. Cunoastem documente care afirma ca "in Germania un asemenea proiect este de neconceput", iar Bulgaria si Armenia nu au aprobat proiecte de acelasi tip.
11. Exista serioase suspiciuni, care trebuiesc verificate, ca in cadrul operatiunilor pregatitoare efectuate pana in prezent s-au produs încalcari ale legilor tarii. Decizii recente ale justitiei confirma deja unele banuieli. Acordarea de descarcari arheologice pentru suprafete mai mari decat cele cercetate efectiv, declararea prematura a localitatii Rosia Montana ca "zona industriala", împiedicand astfel alte activitati economice potentiale (de exemplu turism rural si cultural) reprezinta încalcari ale legislatiei care trebuiesc cercetate.
Academia Romana considera ca nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale si colective ale societatii civile, ale unor institutii stiintifice, religioase, culturale din tara si strainatate, ale unor personalitati si oameni de stiinta si cultura. Nu se poate trece cu vederea rezistenta si nemultumirile unei parti din populatia locala afectata de proiect, care risca sa-si cedeze proprietatile si sa paraseasca locurile unde au trait o viata întreaga ei si stramosii lor.
Academia Romana cere din nou autoritatilor statului roman (administratia prezidentiala, parlament, guvern, justitie) sa analizeze cu multa atentie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenand specialisti dezinteresati si onesti din tara si strainatate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale libera acestui proiect atat de controversat si - dupa parerea noastra - extrem de periculos. Academia Romana încearca astfel sa previna un dezastru ecologic si cultural, cu multiple consecinte inacceptabile.
27 februarie 2006
IONEL HAIDUC, presedintele Academiei Romane
In timpul comunismului n-au avut curajul sa inceapa un asemenea proiect
De ce s-a implicat Academia Romana in dezbaterea publica pe marginea proiectului Rosia Montana Gold Corporation?
Academia s-a implicat in urma cu cativa ani, din cauza efectelor asupra mediului si asupra patrimoniului arheologic. Poate acest din urma argument a fost scanteia care a aprins toata actiunea Academiei, pentru ca am fost ingrijorati de pierderea patrimoniului arheologic, care este unic si de importanta stiintifica deosebita.
Efecte colaterale si riscuri
Dar in declaratia Academiei facuta publica in februarie 2006, vorbiti de mai multe argumente.
Proiectul implica o serie de efecte colaterale si de riscuri, iar acestea dupa parerea noastra trebuie judecate prin prisma raspunsului la doua intrebari: 1. Este proiectul o lucrare de utilitate publica? 2. Este proiectul o lucrare de dezvoltare durabila? Daca raspunsul ar fi afirmativ, atunci s-ar putea accepta unele efecte colaterale si unele riscuri. Daca raspunsul este negativ, atunci proiectul trebuie judecat in functie de aceasta. Din punctul de vedere al dezvoltarii durabile proiectul rezolva doar temporar aspectele sociale. Dupa primii doi ani, in perioada de constructie sunt prevazute 2.000 de locuri de munca. Dupa primii doi ani cand se intra in perioada operationala, locurile de munca se reduc la aproximativ 500. Deci, la un interval foarte scurt numarul locurilor de munca scade dramatic. Dupa 15 sau 17 ani, iarasi zona ramane fara aceste locuri de munca. Cele 500 de locuri de munca nu vor fi ocupate toate de localnici, pentru ca procedeul chimic, tehnologia de extragere din minereu a aurului cu cianura este un procedeu chimic, o tehnologie bazata pe chimie. Mineritul se opreste la poarta fabricii. De la cariera pana la poarta este minerit si transport. La fabrica este deja chimie. Or, in zona nu exista persoane calificate pentru industrie chimica. Cel putin o parte vor trebui adusi din afara. Si se citeaza in literatura exemplul unei tari din America Latina, unde o exploatare similara a starnit foarte puternice reactii ale localnicilor, pentru ca foarte putini dintre ei au putut fi angajati. Au trebuit adusi din afara lucratori. Aici, sigur o parte vor putea fi recalificati. Dar, chiar mineritul propriu-zis e altul decat cel care s-a practicat in zona, pentru ca minerii au lucrat in galerii, deci un minerit clasic. Aici se va lucra in cariera deschisa, asta inseamna folosirea utilajelor de mare capacitate, excavatoare, transport. Putini mineri vor lucra asa cum sunt obisnuiti ei sa lucreze. Tot la argumentele economice, veniturile directe ale statului roman se reduc la redeventele de exploatare de 2%, restul veniturilor care sunt anticipate sunt venituri indirecte, adica din impozite pe salarii, din impozite pe activitatea comerciala, impozite pe profit, adica surse de venituri care ar proveni din orice activitate economica desfasurata in zona, incat nici din punct de vedere economic nu este foarte clar beneficiul pe care l-ar aduce aceasta lucrare. Foarte importante sunt aspectele legate de mediu. Exploatarea in cariera deschisa mutileaza peisajul. Exemplul este cariera de la Rosia Poieni, din vecinatate, unde un munte intreg este macinat in trepte de sus pana jos, ca urmare a expolatarii cuprului practicata acolo in anii trecuti. Aici se preconizeaza repetarea acestui gen de cariera de patru ori si amplificata probabil si ca dimensiune. Or, refacerea mediului cum se promite in proiect nu poate fi garantata deoarece costa enorm si ar face proiectul nerentabil din punct de vedere economic, plus ca este promisa dupa inchiderea operatiunii. Cine garanteaza ca, odata inchisa operatiunea, firma va mai exista? Firma, pleaca, poate sa se declare, asa cum s-a intamplat in SUA, in faliment si nu mai e nimeni, cine sa suporte cheltuielile? Exista un exemplu, in SUA, la o mina similara, care a fost inchisa dupa un numar de ani de functionare si a fost inchisa din cauza poluarii mediului. Firma, depusese o garantie de 7 milioane de dolari pentru refacerea mediului. Cand operatiunea s-a inchis, firma s-a declarat in faliment, a disparut, iar statul american a cheltuit deja peste 100 de milioane de dolari si inca zona nu este refacuta. Or, lucruri similare se pot anticipa si aici.
E vorba de inchiderea unei vai, Valea Corna, cu un baraj din roca sterila, care in cele din urma ar atinge o inaltime de 180 de metri. In spatele acestui baraj se aduna toate resturile procesului tehnologic, niste namoluri, care contin metale grele, toxice, plumb, cadmiu care sunt printre cele mai toxice metale, contin produsii de tratare a cianurii despre care se stie foarte putin din punctul de vedere al toxicitatii. Nu sunt la fel de toxici ca cianura, dar sunt totusi toxici. In aceste namoluri se vor afla combinatii de metale cu cianura, care pot sa elibereze cianura treptat, deci este o sursa permanenta de risc si de toxicitate. De exemplu, dupa 50 de ani la Auschwitz, unde a fost folosit acidul cianhidric, deci o cianura tratata cu acizi, in camerele de gazare, in pereti a fost detectata cianura. Deci, persistenta acestei otravuri este de lunga durata. Distrugerea nu poate fi completa si chiar daca se distruge pana la o limita sub cea recomandata de normele internationale, ea ramane acolo ca o sursa permanenta de toxicitate.
In fiecare an, undeva in lume se produce un accident legat de barajele de la iazurile de decantare in minerit. Accidente de proportii mai mari sau mai mici, scurgeri, spargeri, uneori chiar ruperi de baraje. Deci, nu poate exista nici o garantie ca asa ceva nu se va produce aici cand barajul va fi partial sau final construit. Exista multe accidente legate de minerit in lume si in particular de mineritul aurifer. 75% se datoreaza ruperilor sau functionarii defectuoase a acestor baraje. Un procent insemnat se datoreaza conductelor care transporta de la fabrica, de la uzina pana la iazul de acumulare, namolul acesta cu deseurile tehnologice. In Kirghistan s-a rasturnat un camion cu nu stiu cate tone de cianura intr-un rau, a otravit apele, populatia din zona fost afectata, se pare ca au fost si cateva decese, dar autoritatile locale au musamalizat toata povestea, dar nici aceste riscuri nu pot fi ignorate, pentru ca noi cunoastem calitatea drumurilor din Romania si mai ales din munti. Or, cianura este un risc permanent, nu numai ca substanta chimica pe care o ai in mana si cu care lucrezi direct. La ora actuala exista cercetari si exista informatii cum ca procedee bazate pe alti reactivi chimici mult mai putin toxici decat cianura sunt pe cale sa devina din punct de vedere economic acceptabili, profitabili. Pentru ca argumentul unic si principal legat de folosirea cianurii este eficienta ei economica. Este cel mai ieftin procedeu, cel mai eficient. De aceea toata lumea foloseste cianura in extragerea aurului. Dar, in alte tari acest procedeu se practica in zone mult mai izolate, in SUA, in Nevada, in zone de desert sau in zonele departate de centrele populate. Or, la noi Rosia Montana este vecina cu Abrudul, cu Campeni. Oricum Muntii Apuseni sunt o zona mult mai populata decat o zona de desert sau de jungla.
In legatura cu patrimoniul istoric, RMGC da asigurari ca nu vor fi afectate cladirile istorice din centrul Rosiei Montana, nu vor fi afectate toate bisericile de acolo, ca o parte din galeriile vechi vor fi pastrate.
Proiectul prevede intr-adevar o zona protejata in localitatea Rosia Montana. Prevede mentinerea unor galerii, dar in acelasi timp prevede si distrugerea unor galerii, dintre care una se pare ca e printre cele mai interesante din punct de vedere arheologic si stiintific. Despre aceasta galerie se spune ca vor francezii sa faca o copie in Franta, atat este de interesanta.
Este o galerie romana.
Este o galerie romana, de maxim interes stiintific. Ironia este ca tocmai cercetarile platite de firma, dar nu din generozitate, ci impuse de lege, pentru ca orice proiect de constructie obliga investitorul sa faca o descarcare arheologica, tocmai aceste cercetari au scos la iveala descoperiri arheologice de importanta deosebita si zona ar putea fi valorificata din acest punct de vedere ca zona de turism cultural de interes arheologic, dar lucrurile acestea au fost blocate prin planul de urbanism zonal, care, declarand zona drept zona industriala, a oprit orice investitie posibila in turism, in alte genuri de activitate economica.
Cum calificati atitudinea autoritatilor statului de la diferite niveluri, plecand de la ministere, pana la Consiliul Local din Rosia Montana, unde stiu ca sunt niste conflicte de interese teribile? Oameni care iau bani de la RMGC voteaza in favoarea RMGC-ului in Consiliul Local din Rosia Montana. Nu cumva tocmai aceste balbaieli ale autoritatilor, decizii la limita legii, au incurajat proiectul RMGC?
Aici trebuie sa facem o diferentiere intre autoritatile locale si autoritatile centrale. Autoritatile locale, in primul rand cele comunale, dar se pare ca si cele judetene au fost implicate in adevarate conflicte de interese, pentru ca membrii de familie ai unor functionari, la aceste niveluri, sunt angajati ai firmei si atunci evident ca deciziile pe care le iau alesii locali, care au interese directe sau indirecte, sunt influentate. La nivel guvernamental, cred ca nu a fost pe faza la momentele initiale, nefiind obligat guvernul sa dea aprobari, avize. S-a pomenit in situatia in care lucrurile au mers prea departe, adica firma a cumparat o serie de case, terenuri - nu putea fi impiedicata. Normal ar fi fost ca ei sa nu cheltuiasca bani inainte de a avea toate aprobarile si avizele, cel putin avizul de mediu. Or, firma a cumparat si a si demolat cladiri. Deci, si-au asumat si dansii un risc avansand pe ideea ca proiectul va fi aprobat. Dar, in zona sunt oameni, unii au vandut, au plecat, sunt oameni care refuza categoric sa-si paraseasca si sa-si vanda proprietatile in zona de dezvoltare a operatiunii miniere. Or, acestia, daca proiectul este aprobat, vor trebui expropriati. Exproprierea trebuie s-o faca guvernul. Guvernul devine tinta unor posibile procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cele din urma. Si atunci, daca proprietarii castiga, si au toate sansele sa castige, avand in vedere ca este greu sa demonstrezi ca acest proiect este o lucrare de interes public - numai asta ar justifica exproprierea atunci statul roman si guvernul roman ar trebui sa plateasca pagubele.
Vi se pare ca spune ceva despre Romania faptul ca aceasta firma canadiana a reusit sa demareze acest proiect in conditiile in care chiar in acesti ultimi ani proiecte similare au fost blocate in tarile din jur chiar de catre parlamente, de la nivel guvernamental?
Proiectul a inceput in conditii destul de cetoase si era prevazut sa inceapa exploatarea in urma cu cel putin 4-5 ani. A fost intarziat datorita reactiei publicului, reactiei unor institutii internationale si nationale stiintifice sau organizatii nonguvernamentale. Dar, treptat, treptat inainteaza. E greu de evaluat conditiile in care a pornit acest proiect care se desfasoara in ciuda faptului ca in alte tari nu e posibil asa ceva.
A fost o incercare in Grecia, in Armenia, o tara saraca unde puteau corupe usor Legislativul, Executivul. Totusi, acolo un astfel de proiect a fost respins.
Cred ca acest proiect s-a insinuat foarte pe nesimtite pana cand a ajuns la dimensiunile actuale si a starnit reactiile cunoscute.
Pozitia Academiei nu este negociabila
Unii sustinatori ai proiectului RMGC ii acuza pe cei care se opun ca ar fi comunisti, ar fi anticapitalisti.
Este o acuzatie ridicola, pentru ca orice investitie este binevenita. Si, de exemplu, Academia Romana nu s-a opus si nu se opune nici unui fel de investitii, care insa nu afecteaza mediul, in primul rand, care nu afecteaza patrimoniul cultural arheologic, care nu are efecte secundare si riscuri de genul acesta. Daca ar veni o firma sau zece in zona sa dezvolte turism montan, cum s-a intamplat la Arieseni, tot o zona montana, tot in Muntii Apuseni, fara nici un fel de perspectiva, au transformat zona intr-un punct de atractie deosebit, noi am saluta orice investitie. Nu are nici o treaba comunismul. Comunistii nici n-au avut curajul, desi au inceput pe vremea lui Ceausescu o exploatare de mici dimensiuni la suprafata, n-au avut curajul sa faca un asemenea proiect, care sa distruga o localitate, sa demoleze biserici, cimitire.
Ceausescu s-a temut atunci ca demolarea bisericilor va produce un scandal international. Ceausescu chiar a vrut o exploatare de mari dimensiuni la Rosia Montana.
A fost ideea, dar tot scandalul international care s-a creat atunci cu demolarea unor biserici din Romania a oprit interventia la Rosia Montana. Pe timpul comunismului, unde nu se discuta prea mult, cand statul vroia sa faca ceva, n-au avut curajul sa vina cu un asemenea proiect. Acum demolam doua biserici. Se muta doua cimitire, totusi situatia este grava.
Totusi biserica catolica, din centru, s-a crapat, cea de pe deal, chiar zona protejata, se va prabusi de la sine.
Vedeti, se vorbeste de o zona protejata. Ce fel de protectie poate fi, cand in jur se creeaza patru cariere de dimensiuni uriase unde zilnic sunt explozii, explozii, explozii pentru faramarea rocii. Oricum ar fi, orice tehnologie de explozie s-ar aplica, se transmite vibratia in jur.
Intentionati sa va implicati si pe viitor in dezbaterea din jurul proiectului Rosia Montana?
Academia Romana nu este o institutie luptatoare. Academia isi spune punctul de vedere pe argumente stiintifice. Luptatorii trebuie sa fie cei care folosesc aceste argumente si care sunt activi in judecarea proiectului. Dar, vom participa si ne vom spune cuvantul, iar pozitia Academiei nu este negociabila. Vreau sa subliniez acest lucru, pentru ca s-au facut unele incercari de a ne convinge sa ne schimbam punctul de vedere, dar am precizat ca pozitia noastra nu este negociabila.
V-au promis si dvs. cei de la RMGC subventii?
Subventii nu s-au promis, dar am fost solicitati sa avem discutii directe cu firma. Noi cunoastem foarte bine pozitia dansilor, dansii cunosc pozitia noastra. Am programat la un moment dat o discutie. Trebuia sa vina la Academie cineva. Ei nu s-au interesat de ora programata. N-au venit la ora care era programata de noi si atunci am decis ca totusi nu avem ce negocia, ce discuta. Lucrurile sunt foarte clare.
Interviu realizat de Armand Gosu
ANDREEA CHIFAN
Rosia Montana si statul de drept Romania
Statul
Nimeni nu a vazut vreodata statul. Însa cine ar putea nega faptul ca el este o realitate? Locul pe care îl ocupa în viata noastra cotidiana este atat de important, încat daca am încerca sa concepem existenta fara el, ar însemna compromiterea posibilitatilor noastre de a trai. Lui îi împrumutam pasiunile umane: el este generos sau zgarcit, ingenios sau stupid, crud sau blajin, discret sau coplesitor.
În acceptiunea sa curenta, statul reprezinta forma normala de organizare a societatii politice, el este puterea politica institutionalizata.
Statul nu e un scop în sine, el este un instrument pentru organizarea si conducerea societatii în serviciul acesteia, în conformitate cu orientarea majoritara la un moment dat. Rolul statului difera de la epoca la epoca si de la societate la societate, în functie de valorile specifice. Democratia liberala presupune ca statul serveste individul, libertatile si drepturile lui si comunitatea în ansamblul ei.
Dreptul
Dreptul unui stat ni se înfatiseaza nu ca o suma aritmetica data de totalitatea normelor juridice, ci ca un ansamblu al acestora, organizate, structurate într-un sistem pe baza anumitor principii, urmarind o anumita finalitate.
Statul este cel care edicteaza o parte a normelor juridice, statul le "doteaza", asadar, cu forta sa de constrangere. Aceasta rezulta din faptul ca puterea de stat este unica în societate, detinand monopolul constrangerii legitime. Specificul normelor de drept în raport cu alte tipuri de norme existente într-o societate este conferit de originea sau recunoasterea statala.
Pe de alta parte, dreptul îi este necesar statului în actiunea sa de conducere si organizare a societatii. Prin norme juridice se stabilesc organele statului si competentele lor, relatiile dintre ele si cu cetatenii, drepturile si libertatile acestora. Dreptul este cel care-i confera puterii de stat legitimitate si capacitatea de a conduce sistemul social, de a asigura ceea ce în ultima instanta a fost si este scopul crearii statului, pacea sociala.
Statul si dreptul - statul de drept
Fundamentul statului de drept s-a conturat într-un îndelungat proces istoric de interferenta a diferitelor teorii privind raporturile între stat si drept, între stat - societate - individ.
Un aspect al problemei relatiilor dintre cetatean si stat este cel al libertatii, al limitarii actiunii statului la granita de la care începe libertatea individului, conditie necesara a exercitarii de catre acesta din urma a drepturilor sale.
Statul de drept s-a impus ca o valoare în sine. El a devenit o referinta obligatorie, atat pentru statele care sunt obligate sa se situeze sub imperiul sau, cat si pentru actorii politici, care sunt tinuti sa se sacrifice cultului sau.
Trasaturile unui stat de drept, prin urmare si ale Romaniei, ar trebui sa cuprinda:
• generalitatea legii;
• reglementarea prin lege a principalelor raporturi sociale;
• modalitati de asigurare a conformitatii legilor ordinare cu Constitutia;
• controlul constitutionalitatii proiectelor de legi si legilor anterior promulgarii si posterior intrarii lor în vigoare;
• controlul legalitatii administratiei publice;
• pluralismul politic în care sa functioneze participarea opozitiei la puterea de stat prin criticarea ei;
• necesitatea suveranitatii nationale ca baza a suveranitatii de stat;
• necesitatea distributiei puterilor etatice;
• necesitatea guvernarii majoritatii cu respectarea stricta a vointei generale.
Cazul Rosia Montana
Sa ne concentram asupra unei comunitati din vestul Romaniei rurale, situata în judetul Alba, comuna Rosia Montana. Comuna are 16 sate, dintre care enumeram 4, cele mai mari: Rosia Montana, Carpinis, Vartop si Corna. Populatia comunei numara aproximativ 3.716 locuitori, la nivelul anului 2006, în documentele oficiale. Insa, o mare parte a populatiei locale a parasit comunitatea.
Localitate miniera, Rosia Montana, este situata la 800 m altitudine pe versantul nord-vestic al Carpatilor Meridionali, în sudul Muntilor Apuseni (la poalele Muntilor Metaliferi). În Muntii Metaliferi, o suprafata de 2.500 km defineste un asa-numit "patrulater al aurului", ce delimiteaza zona cea mai bogata în argint, aur, arama, plumb si zinc din Romania. Rosia Montana este un mic bazin geologic al Patrulaterului aurifer caracterizat prin bogatia sa în minereu de aur si argint. Localnicilor le place sa spuna ca în Rosia Montana aurul se gasea si în praful drumurilor.
Printre cele mai vechi localitati atestate documentar în Romania, Rosia Montana are o istorie strans legata de exploatarea zacamintelor aurifere, primele atestari ale acestei activitati fiind atribuite unor culturi precrestine, în jurul anilor 2800-2500 î.Chr. Din perioada romana dateaza si prima atestare a localitatii, care apare sub numele de Alburnus Maior pe tablita cerata din 6 februarie 131 d.Chr., descoperita împreuna cu alte 25 de tablite cerate si obiecte de inventar minier în galeria Sfantul Ladislau din mina Sfantul Simion din Ohaba. În perioada Evului Mediu, conform unor atestari de secol XIII, mineritul traditional reprezenta în continuare una dintre ocupatiile de baza ale locuitorilor, pentru ca în era moderna si contemporana sa cunoasca o ampla exploatare industrializata.
La momentul de fata, activitatea subventionata de exploatare si prelucrare a minereului auro-argentifer din Rosia Montana, realizata de catre filiala Rosiamin a Companiei Nationale a Cuprului, Aurului si Fierului Minvest Deva S.A. este sistata înca din octombrie 2006. În acest context al închiderii, în baza Strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-20101, a unui numar de 41 de mine si cariere ale Minvest, în Rosia Montana au fost disponibilizati din sistemul minier, între 2000-2006, un numar de aproximativ 800 de persoane.
Zorii proiectului
În iunie 1997, Calin Popescu Tariceanu, la acea data ministrul Industriei si Comertului, comunica Agentiei pentru Resurse Minerale acordul sau pentru asocierea între Gabriel Resources Ltd., companie canadiana, fara experienta în domeniul minier, înregistrata în Barbados, si Regia Autonoma a Cuprului (RAC) Deva, asociere care va purta numele de S.C. Rosia Montana Gold Corporation S.A. (RMGC).
Gabriel Resources detine 80% din actiuni, Minvest Deva S.A., 19,31%, iar restul de aproximativ 0,69% apartine unui grup de actionari romani minoritari.
RAC Deva, cu numele schimbat în Minvest Deva, primeste din partea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale2 (ANRM) licenta de concesionare si exploatare a minereurilor din perimetrul Rosiei Montane, avand calitatea de titular, iar RMGC afiliat3. Licenta este ulterior transferata4 de la Minvest Deva catre RMGC, in octombrie 20005.
Merita mentionat ca, astazi, trei fosti directori ai Regiei Autonome a Cuprului Deva sunt urmariti penal în ceea ce presa a început sa numeasca "afacerea Rosia Montana". În iunie anul curent, Romania libera, editia Transilvania - Banat, titra: "DNA a început urmarirea penala împotriva a trei fosti directori ai Regiei Autonome a Cuprului Deva pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Dobre Mircea, Stanca Nicolae si Lazar Ion sunt acuzati ca prin semnarea unor contracte si acte aditionale au dus la pierderea de catre statul roman a unei «felii» importante din afacerea Rosia Montana".
Cutia neagra
Atat licenta de exploatare a minereului acordata Minvest Deva si ulterior transferata RMGC, cat si contractul prin care aceasta a fost transferata, împreuna cu toata documentatia tehnica aferenta, drepturile si obligatiile partilor, dintre care una reprezinta statul roman "fac parte din categoria informatiilor clasificate, exceptate de la accesul liber al cetatenilor, în baza prevederilor Legii nr. 182/20026 privind protectia informatiilor clasificate, al Hotararii Guvernului nr. 585/20027 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate în Romania si al Hotararii Guvernului nr. 781/20028 privind protectia informatiilor secrete de serviciu, precum si al Ordinului presedintelui ANRM nr. 202/2003 privind aprobarea listei cu informatiile ce constituie secrete de serviciu în cadrul ANRM"9.
În conformitate cu dispozitiile Legii nr. 182/2002 art. 31 si 32 orice persoana juridica din Romania poate sa clasifice orice informatie aferenta activitatii sale, ca si secret de serviciu. În contextul înscrierii Romaniei în randul tarilor democratice, care respecta primordialitatea interesului public, în anul 2001 este adoptata Legea nr. 544/200110 privind liberul acces la informatiile de interes public. Dupa mai multe modificari de substanta, legea statueaza la momentul de fata, în art. 1, principiul liberului acces la informatiile de interes public, asa cum sunt acestea definite în cuprinsul actului normativ, ca principiu fundamental ce sta la baza relatiilor dintre persoane si autoritati publice, în concordanta cu Constitutia Romaniei si cu tratatele internationale ratificate de catre Parlamentul Romaniei. Sunt informatii publice toate informatiile care privesc activitatea sau care sunt rezultatul activitatii unei autoritati publice sau institutii publice (entitate ce foloseste sau administreaza fonduri publice), conform art. 1, lit. b din lege.
Agentia Nationala a Resurselor Minerale este o institutie publica, Rosia Montana Gold Corporation fiind o companie la care statul roman este actionar, chiar si minoritar, ar trebui, cel putin în conditiile speciale ale zonei geografice în care aceasta companie îsi propune sa-si desfasoare activitatea, sa fie subiect al legii informatiilor publice.
Conditiile speciale la care faceam referire au la baza prevederile HG nr. 813/199911, conform careia zona Muntilor Apuseni este declarata zona miniera defavorizata. Conform normelor OUG nr. 24/199812 privind regimul zonelor defavorizate, investitorii din aceste zone primesc o serie de facilitati în ceea ce priveste importul anumitor utilaje industriale sau diverse facilitati fiscale. Mai mult, pana la momentul octombrie 2006, Minvest Deva s-a bucurat de subventionarea activitatii de exploatare si prelucrare a minereului auro-argentifer din zona Rosia Montana sau a beneficiat, ca si companie de stat, de mai multe ori, de înlesniri la plata datoriilor catre bugetul de stat sau de alte asemenea facilitati fiscale sau financiare13.
Concluzionand, este sau nu respectat, în Romania, dreptul constitutional de liber acces la informatie publica?
Sigur, s-ar gasi, în acest context, voci care sa considere ca aplicarea acestor mult citate dispozitii legale ar veni sa încalce principiul confidentialitatii informatiilor economice, comerciale sau financiare, a carui justificare se gaseste în ideea protejarii dreptului de proprietate intelectuala sau al principiului concurentei legale, prevazute, de asemenea, în cuprinsul Legii nr. 544/2001 privind informatiile publice. Nimic mai adevarat, sub rezerva faptului ca aceste informatii sa protejeze activitati economice desfasurate în deplina concordanta cu prevederile legale în vigoare, din Romania, si ca, în cazuri exceptionale, aceste informatii sa fie disponibile pentru o instanta de judecata. Din pacate, pana la ora actuala, licentele si permisele miniere aferente zonei Rosia Montana sunt înca secrete. Astfel, în urma mai multor litigii sau cereri întemeiate pe accesul la informatii, initiate împotriva Agentiei Nationale de Resurse Minerale, a Consiliilor Judetene, a unor Agentii de Protectie a Mediului etc, Centrul de Resurse Juridice a constatat ca instantele aplica cu prioritate regula clasificarii informatiilor continuta de legislatia amintita, încalcand astfel: tratate de drepturile omului la care Romania este parte si care garanteaza accesul la informatii (Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Conventia de la Aarhus) Constitutia Romaniei, care arata ca aceste tratate de drepturile omului se aplica cu prioritate atunci cand legislatia interna este contrara (art. 11 si 20) si care garanteaza accesul la informatii (art. 31), precum si Legea 86/200014 privind ratificarea Conventiei de la Aarhus15 (care are ca obiect accesul la informatii de mediu, participarea publicului la luarea deciziilor de mediu si accesul la justitie).
În alta ordine de idei, merita mentionata initiativa parlamentarilor romani de a propune amendarea Legii nr. 544/ 2001, în sensul de a obliga institutiile publice din Romania de a pune la dispozitia publicului toate contractele de privatizare ale companiilor de stat. La momentul de fata a fost adoptata Legea nr. 188/200716 pentru completarea art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public care obliga autoritatile si institutiile publice sa puna la dispozitia persoanelor interesate contractele de privatizare încheiate dupa intrarea în vigoare a prezentei legi, cu anumite exceptii, referitoare la respectarea unor principii enumerate mai sus.
O licenta - doua licente
Titularul RMGC sustine faptul ca întelegerea de la baza transferului este aceea ca, în baza acestei licente de exploatare, Minvest sa îsi continue activitatea de exploatare de la Rosia Montana, iar RMGC sa desfasoare activitati de explorare si de dezvoltare a proiectului nou. Cu toate acestea, în baza unei licente de exploatare nu se pot desfasura activitati de explorare. Atat vechea Lege a Minelor 61/199817, cat si noua Lege a Minelor 85/200318 prevad explorarea si exploatarea ca activitati miniere distincte, pentru care se obtin licente de concesiune distincte (în baza unor documentatii distincte). A stat, oare, la baza transferului de licenta o cauza ilicita? Si anume, eludarea de catre RMGC a prevederilor legale privind obtinerea dreptului de a desfasura activitati de explorare la Rosia Montana (adica obtinerea, prin licitatie publica, a unei licente de explorare).
Cat ne costa 300 tone de aur?
În studiul de fezabilitate al propusei mine, întocmit în anul 2001, RMGC întrevede o exploatare de suprafata, în patru cariere deschise (Cetate, Carnic, Jig-Vaidoaia si Orlea), avand o capacitate de productie anuala de procesare de 20 de milioane de tone de minereu. RMGC considera, în urma investigatiilor efectuate ca în zona exista suficiente rezerve de minereu de aur (1,56 g aur la tona de minereu) si de argint (7,8 g argint la tona de minereu) pentru a justifica aceasta exploatare de suprafata. Concluzia studiului este ca singura modalitate rentabila de procesare a minereului aurifer este aceea prin cianurare, într-o cantitate anuala, aproximativa, de peste 200.000 tone. Suprafata estimatului proiect urmeaza sa fie de 1.600 ha teren, din care 722 ha acoperite de carierele de extractie, iar pe 700 ha se va întinde lacul de decantare, depozit al sterilelor încarcate de cianuri si alte substante chimice - metale grele - rezultate în urma procesarii minereului.
Beneficiul estimat: 300 tone de aur si 1.600 tone de argint. Primul lingou de aur urma sa fie produs in 2004.
Toate acestea implica decopertarea totala a zonei respective, stramutarea a aproximativ 2.000 de persoane, respectiv a 800 de locuinte (740 case individuale si 138 de apartamente), a 8 biserici, 9 cimitire, scoli etc. si distrugerea unor importante vestigii istorice, deci aproape 3.000 ha condamnate la desertificare sau transformate în iazuri cu înalta încarcatura toxica. În acest scop, societatea a solicitat concesiunea a 2.120 ha în vatra localitatii Rosia Montana si 800 ha în comuna Bucium.
Patrimoniu cultural
Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate19, mentioneaza localitatea Rosia Montana în Anexa nr. I Zone naturale protejate de interes national si monumente ale naturii, în anexa III - Monumente si ansambluri de arhitectura, Arhitectura industriala; amenajari cai de comunicatie20, Monumente de arhitectura populara (locuinte satesti)21.
Lista monumentelor istorice22 încadreaza Rosia Montana la trei categorii, astfel:
• la categoria I, cu 7 monumente, toate din epoca romana: "Situl arheologic Alburnus Maior-Rosia Montana", "Asezarea romana de la Alburnus Maior, zona Orlea", "Exploatarea miniera romana de la Alburnus Maior, Masivul Orlea", "Vestigiile romane de la Alburnus Maior, zona Carpeni", "Incinta funerara romana din zona Tau Gauri", "Galeria «Catalina Monulesti» din zona protejata a centrului istoric al localitatii", "Galeriile romane din Masivul Carnic, punct Piatra Corbului";
• la categoria a II-a, cu 42 monumente: "Biserica «Adormirea Maicii Domnului»", "Centrul istoric al localitatii (Targul satului, Piata, Cartierul Berg, Str. Brazilor si zona din amonte de Piata, spre lacuri)", "Casa parohiala ortodoxa", "Casa cu spatiu comercial, azi primarie" si înca 38 de case;
• la categoria a III-a, cu "Monumentul comemorativ al lui Simion Balint (în cimitirul bisericii "Adormirea Maicii Domnului")".
Potrivit academicianului Alexandru Vulpe: "Acum suntem în masura sa afirmam cu toata responsabilitatea ca distrugerea sitului de la Rosia Montana ar echivala cu cea a obiectivelor arheologice de la Sarmizegetusa sau Histria. Distrugerea sitului minier Rosia Montana ar afecta în modul cel mai grav atat patrimoniul cultural al Romaniei, cat si imaginea tarii noastre pe plan european".
Drumul spre iad e pavat cu bune intentii
Importanta exceptionala pe care o au vestigiile din patrimoniul cultural national din zona Rosia Montana, ca si importanta economica a proiectului investitional promovat de catre firma Rosia Montana Gold Corporation au determinat Ministerul Culturii si Cultelor sa instituie prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 2504 din 07.03.2001, Programul National de Cercetare Alburnus Maior - cercetari de arheologie preventiva. Programul este coordonat de catre Muzeul National de Istorie a Romaniei, în colaborare cu Serviciul Arheologie din cadrul Directiei Generale a Patrimoniului Cultural.
Ministerul Culturii a eliberat în 2004 un certificat de descarcare de sarcina arheologica a masivului Carnic, livrandu-l cu toata reteaua de galerii antice si medievale, spre excavare, firmei RMGC.
Se pune întrebarea care sunt clauzele contractului semnat de Ministerul Culturii si Cultelor pentru finantarea Programului National Alburnus Maior cu RMGC si cine este responsabil ca s-a acceptat aprioric ca se va da certificatul de descarcare de sarcina arheologica si, implicit, avizul de constructie a proiectului minier?
Descarcari de sarcina arheologica au mai fost acordate de catre Comisia Nationala de Arheologie în anul 2001, pentru cateva sute de hectare, desi zona efectiv cercetata nu a depasit 4 ha23.
O echipa a Universitatii din Toulouse a cercetat între 1999-2000 circa 70 km de galerii, în masivele Carnic, Cetate, Habad, Orlea, Tarina si Carpeni, neputand, însa, sa efectueze o cercetare exhaustiva. Potrivit datelor furnizate de catre dr. Alexandru Suceveanu, incluse în studiul elaborat de catre colectivul de specialisti ai Academiei Romane, s-au gasit 3-4 km de galerii antice si 4-5 km de galerii medievale. Dintre acestea se impun galeriile Orlea si Catalina-Monulesti, pentru care arheologii au propus conservarea lor in situ.
O rezolutie semnata de 32 de membri ai prestigioasei Académie des Inscriptions et Belles Lettres a Institutului Frantei, o rezolutie a Adunarii Generale a Consiliului International pentru Monumente si Situri (ICOMOS), precum si semnaturile a peste 700 de specialisti din lumea întreaga arata o reactie internationala din lumea specialistilor peste care nu se poate trece cu usurinta.
Case, camine, comunitati
Oamenii, membrii comunitatii Rosia Montana devin stanjenitori, stau în calea proiectului. Totusi, ei nu pot disparea de azi pe maine, si atunci s-au conceput planuri pentru aceasta: compania se ofera sa cumpere bunurile materiale ale oamenilor si sa-i stramute într-o locatie noua. Aparent, oamenii sunt mutati dupa o "dreapta si prealabila despagubire". În Constitutia Romaniei, art. 44, alin. 3, sintagma este aferenta exproprierii, care, conform normelor constitutionale, nu poate fi demarata decat în urma declararii unei cauze de utilitate publica. Pana la momentul de fata proiectul minier al Rosia Montana Gold Corporation nu a fost declarat de utilitate publica locala sau nationala. Si totusi, oamenii se muta, pleaca din casele lor, care vor fi daramate, pentru ca în locul lor sa fie construita viitoarea mina.
Cum pleaca oamenii din Rosia Montana? Unii spun ca au plecat cu sacii de bani, pentru ca plata proprietatii vandute companiei miniere s-a facut în bancnote de 10.000 lei.
Preturile imobilelor din Rosia Montana au crescut pe zi ce trece, cine a stat sa citeasca cu atentie ce scria în contract, promisiune unilaterala de vanzare, antecontract, transfer de proprietate, posesie temporara? Termeni juridici, mai putin accesibili oamenilor fara o minima pregatire juridica. Se spune ca unii oameni se întorc sa moara în Rosia Montana.
Exista case în Rosia Montana care sunt, dupa cum am aratat mai sus, monumente de arhitectura populara, de secol XVIII-XIX, recunoscute si protejate ca atare, prin dispozitiile Legii nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a zone protejate.
În ultimii ani un numar de 14 imobile monumente istorice si-au schimbat proprietarul, au fost vandute de catre proprietarul initial. Însa, procedura de vanzare-cumparare a unor imobile proprietate privata, clasificate monumente istorice, este reglementata de normele în vigoare ale statului roman.24 Conform textului art. 4 al Legii nr. 422/2001, înainte ca vanzarea sa poata avea loc, statul roman, initial prin institutiile sale centrale si ulterior prin cele locale, trebuie sa renunte la dreptul de preemtiune la vanzarea acestor imobile. Prin urmare, statul roman putea deveni proprietarul imobilelor, case de secol XVIII-XIX, monumente istorice, în vederea conservarii si exploatarii potentialului lor stiintific si turistic.
Pentru vanzarea celor 14 imobile mentionate mai sus, a fost solicitat statului roman sa-si exercite prin intermediul Ministerului Culturii si Cultelor dreptul de preemtiune. Institutia de mai sus nu si-a exercitat acest drept specific, care a fost, astfel, transferat, conform legii, autoritatilor publice locale: Consiliului Judetean Alba si Primariei comunei Rosia Montana25. La nivelul judetului Alba, dupa cum se mentioneaza în adresa nr. 721/18.09.2006, a Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Alba, subordonata Institutiei Prefectului din judetul Alba, serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor este chiar mentionat directiei. Dar, cum în regulamentul de organizare si functionare al acestei institutii nu se prevede cumpararea de case monument istoric, dreptul de preemtiune a fost transferat Consiliului Local Rosia Montana. Aceasta ultima institutie înstiinteaza Fundatia pentru o Societate Deschisa, prin raspunsul nr. 5348/20.09.2006, ca nici Consiliul Local al comunei Rosia Montana nu si-a exercitat dreptul de preemtiune asupra imobilelor pentru care a fost transferat si a fost cerut dreptul de preemtiune.
Prin urmare, statul de drept Romania considera ca aceste monumente istorice, carora legiuitorul le dedicase dispozitii speciale de protectie, dispozitii care, la randul lor, beneficiau, în caz de nevoie, de forta coercitiva a aceluiasi stat, nu trebuie puse la adapost de eventuala neglijenta în administrare a unui proprietar privat, altul decat cel originar.
Asadar, statul roman a renuntat la dreptul sau de preemtiune si proprietar al acestor monumente istorice devine o societate comerciala, al carei unic scop, acela de maximizare a profitului, se gaseste în conflict cu obligatia legala de protectie a monumentelor de arhitectura.
Dispozitiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, se citesc dupa cum urmeaza: "Statul garanteaza si asigura protejarea monumentelor istorice în conditiile stabilite prin prezenta lege".
Constitutia garanteaza în cuprinsul articolelor 33 si 46 accesul la cultura si dreptul la mostenire. Oare, generatiile viitoare nu aveau dreptul sa învete pe viu istoria stramosilor lor?
Prin aceeasi lege care impune norme specifice de protectie monumentelor istorice, aflate în proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice, este instituita în sarcina proprietarului obligatia de a conserva acest patrimoniu. Daca sarcina incumba proprietarului vanzator, atunci ea se va regasi transferata ca obligatie celui devenit proprietar dupa cumparare.
Realitatea de la fata locului, din Rosia Montana, vine sa contrazica, din pacate, acest lucru. O vizita în zona ar fi relevanta din acest punct de vedere - monumente darapanate sunt peste tot, iar locul ramas în urma celor care au fost deja daramate este graitor pentru sentimentele ce se nasc în sufletele localnicilor.
Veniti cu o alternativa!
Tot din 2002, orice initiativa a unui localnic, de a demara o investitie, de orice fel în zona Rosia Montana - agroturism, societate comerciala, sau orice asemenea initiativa care solicita o autorizatie de constructie - este respinsa. Explicatia: "pe proprietatea dvs., conform Planului de Urbanism General, sunt interzise functiunile de locuire si social-culturale". Asa suna raspunsul Consiliului Local Rosia Montana nr. 7862/05.12.2003 adresat lui Eugen David, presedinte al Asociatiei Aurarilor Alburnus Maior, organizatie nonguvernamentala locala a proprietarilor din Rosia Montana, care refuza sa paraseasca localitatea. Alternativ, cetatenii primesc si alt raspuns: "doriti sa amplasati o constructie care nu este compatibila cu functiunea de baza a zonei" dupa cum se arata în adresa Consiliului Local Abrud nr. 4175/18.11.2002 catre Dragan Ileana.
Constitutia apara dreptul la libera initiativa economica.
Controlul legalitatii administrative
Planurile de urbanism, finantate integral de catre RMGC, au fost votate cu încalcarea grava si evidenta a reglementarilor privind urbanismul, administratia publica locala, protectia patrimoniului cultural si cu încalcarea grava a dreptului garantat constitutional la libera initiativa economica. Din cei 13 consilieri locali care au votat hotararile, 8 se aflau în conflict de interese, deoarece ei însisi sau sotiile lor erau angajati ai RMGC. Articolul 47 al Legii administratiei publice locale nr. 215/200126 interzice unui consilier sa ia parte la deliberare si la adoptarea hotararilor daca, fie personal, fie prin sot, sotie, sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, acesta are un interes patrimonial în problema supusa dezbaterilor Consiliului Local.
Hotararile oricarui organism învestit cu putere de decizie la nivel local sau central adoptate în circumstante similare celor de mai sus sunt nule de drept. (articolul 47, alin. 2 din Legea nr. 215/ 2001).
Evaluarea impactului proiectului
Orice proiect de asemenea anvergura necesita o evaluare a impactului pe care acesta îl va avea asupra mediului, în conformitate cu dispozitiile HG 1076/2004. Evaluarea impactului asupra mediului a proiectului se concretizeaza într-un raport. Raportul la studiul de impact pentru proiectul minier Rosia Montana a fost depus la Ministerul Mediului dupa ultima dezbatere publica de la Budapesta, în Ungaria27, care a avut loc la 29.08.2006.
Raportul poate fi criticat din numeroase puncte de vedere si anume, în primul rand, modul defectuos în care s-au desfasurat dezbaterile publice, apoi din cauza ca este limitativ si nu exhaustiv, ca premisele "Alternativei zero", cele de la care pleaca proiectul, nu sunt cele reale si conforme cu statusul, ori ca o parte a raportului asumat de catre specialisti recunoscuti a fost trunchiata cu rea-credinta.
În asemenea cazuri, în care o parte integranta a unui document nu mai este asumata de catre autor, rezulta în mod logic ca documentul devine incomplet. Daca o parte a unui întreg e afectata de un viciu, atunci si întregul sufera din cauza aceluiasi viciu. O solutie pentru remedierea situatiei ar fi cel putin refacerea partii afectate. În cazul raportului depus de catre RMGC situatia nu a stat în felul acesta.
Ma voi limita la a sublinia observatiile guvernului maghiar vis-à-vis de raportul depus la Ministerul Mediului roman de catre Rosia Montana Gold Corporation28.
În ianuarie, anul acesta, la Budapesta, conform agentiei de stiri Mediafax, Gyula Hegyi, membru al Parlamentului European, a declarat ca Ungaria va folosi toate metodele legale pentru a împiedica Romania sa continue proiectul Rosia Montana, considerat periculos pentru mediu, mentionand ca se teme de un dezastru ecologic.
În pozitia sa oficiala, exprimata, dupa cum aratam, prin reprezentanti de la nivelul Ministerului Mediului, guvernul maghiar solicita autoritatilor romane sa nu acorde autorizatia de mediu pentru proiectul minei de aur si argint din Rosia Montana, din cauza deficientelor semnificative si a contradictiilor din Raportul la studiul de impact asupra mediului.
Ministerul Maghiar al Mediului a publicat totodata si un raport în urma analizei studiului de impact asupra mediului al RMGC. Raportul contine un numar de 122 de observatii.
Experti din Ministerul Maghiar al Mediului au ajuns la concluzia ca documentatia trimisa de catre omologii lor din Romania este partinitoare si contine numai concluzii pozitive. Concluzia expertilor implicati în studiu este ca informatiile folosite în documentatie nu reflecta o evaluare corecta a riscurilor si ca analiza starii mediului are deficiente serioase. Una dintre principalele caracteristici ale raportului este aceea ca mentioneaza numai riscurile de mica probabilitate si ca foloseste explicatii improbabile, care nu corespund nici unui concept stiintific.
Principalele lipsuri ale raportului la impactul asupra mediului al proiectului minier propus de catre RMGC, semnalate de catre guvernul maghiar, vizeaza: planul de reabilitare a zonei afectate si de post-închidere a minei, faptul ca datele care stau la baza acestui plan de reabilitare sunt incorecte. Raportul nu include alternative la metoda de lesiere cu cianuri si nici evaluari utile ale cantitatii de cianuri care va fi emanata în aer sau care va ramane în deseurile provenite de la mina, precum si analiza potentialelor efecte asupra apelor de suprafata sau a celor din subteran. De asemenea, raportul nu cuprinde un sistem de monitorizare în eventualitatea unor urgente sau a situatiei în care valorile limita sunt depasite. Raportul autoritatilor ungare mentioneaza si faptul ca documentatia elaborata de catre RMGC ar fi trebuit sa cuprinda un studiu asupra impactului transfrontalier asupra zonelor protejate, din moment ce evenimente precum infiltrarea apelor cianurate în apele de suprafata nu pot fi luate în considerare ca avand numai un efect local. O alta critica se refera la lipsa unui plan alternativ pentru depozitarea deseurilor, în caz de urgenta.
Ce spune Europa?
Din punctul de vedere al legislatiei europene, cred ca este suficient daca mentionam studiul întocmit de experti juristi (Prof. Dr. P. Fischer si Dr. A. Lengauer) de la Institutul de Drept European al Universitatii din Viena, Austria, intitulat Compatibilitatea proiectului minier Rosia Montana din Romania cu principiile si normele Uniunii Europene si legislatia Comunitatii Europene, care se încheie cu urmatoarele concluzii:
1. Metoda aplicata în cursul elaborarii proiectului minier Rosia Montana încalca Directiva de Evaluare a Impactului asupra Mediului 85/337/EEC din 27 iunie 1985 si Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European.
2. Metoda de separare a aurului cu cianura încalca Directiva 80/68/EEC din 17 decembrie 1979 referitoare la protectia apelor subterane (freatice).
3. Masurile de stramutare si relocare impusa, pe care autoritatile romane intentioneaza sa le ia împotriva locuitorilor zonei miniere care refuza sa-si cedeze proprietatile, încalca art. 8 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, care este deja obligatoriu pentru Romania. Persoanele ale caror drepturi fundamentale au fost atinse au în prezent posibilitatea sa-si apere drepturile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Documentul mai mentioneaza ca situatia în care partenerul canadian (Gabriel Resources Ltd.) detine 80%, iar partenerul roman doar 20% din actiunile Companiei Rosia Montana Gold Corporation contrazice criteriul de "interes public în beneficiul economic al tarii" (care ar justifica unele masuri de stramutare) si este neobisnuita în practica internationala a valorificarii bogatiilor subsolului, precizand ca în industria petroliera, de exemplu, raportul de concesionare este de 85:15% în favoarea tarii gazda. În felul acesta se încalca si criteriul prevazut în art. 8, aliniat 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Proiectul încalca de asemenea Conventia de la Berlin (10 octombrie 2001) care prevede interzicerea cianurii în exploatarile miniere pe teritoriul Uniunii Europene.
Concluzia generala a studiului este ca proiectul nu corespunde criteriilor prevazute în art. 8, aliniat 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si contrazice nu numai legislatia de mediu a Uniunii Europene/Comunitatii Europene, ci si principiile de baza si standardele Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Cum este la altii?
În Europa tot mai multe tari, membre sau nu ale Uniunii Europene, au înteles sa interzica utilizarea cianurii în exploatarile aurifere. Ne referim la Germania, unde conform Declaratiei Academiei Romane privind proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana, din 27 februarie 2006, exista documente care afirma ca "în Germania un asemenea proiect este de neconceput", iar Bulgaria si Armenia nu au aprobat proiecte de acelasi tip. Alaturi de aceste tari, Cehia si Slovacia, cel mai recent, au amendat legislatia minelor în sensul interzicerii cianurilor pe teritoriile lor.
Foarte recent, în urma faptului ca ecoul problemei Rosia Montana s-a propagat tot mai departe si urmand exemplul statelor învecinate, un grup de parlamentari romani au initiat un proiect de lege prin care folosirea cianurilor sa fie interzisa în Romania. Nu mai ramane decat ca si ceilalti parlamentari ai tarii sa constientizeze importanta si responsabilitatea unui astfel de demers, pe care sa doreasca sa si-l asume printr-o decizie politica.
La momentul de fata, un Consiliu interministerial de analiza tehnica se întruneste periodic pentru a hotarî soarta proiectului, sau mai bine zis, soarta Rosiei Montana, localitate a statului de drept Romania anului 2007. Activitatea acestui consiliu nu a fost lipsita de probleme si rasturnari spectaculoase de situatii, ce au pus fata în fata reprezentanti a doua dintre puterile statului, cea executiva si cea judecatoreasca. În Romania înca ne punem întrebarea: pot functionarii statului sa nesocoteasca o decizie a unei instante de judecata?
Epilog
"Ideea" care se vinde odata cu proiectul acestei mine de aur e, evident, ideea de prosperitate. Iar RMGC a reusit sa atinga o coarda sensibila.
Prin urmare, argumentul RMGC e unul simplu: iata o propunere clara în care interesele de afaceri occidentale coincid cu aspiratiile romanilor de rand. Toata lumea are de castigat. Iar cei care se opun, aflam dintr-o pagina a unui website creat de producatorul unui documentar, recent difuzat în Romania, Mine Your Own Business, finantat generos de catre RMGC, sunt o adunatura de fanatici neoreligiosi, de cripto-stalinisti gen Green Peace si de straini din clasa de mijloc care-si baga nasul unde nu le fierbe oala. Mai ales acestia din urma.
Desi dezbaterea s-a desfasurat în mod public, e de sperat însa ca cei care vor avea ultimul cuvant nu vor fi nici "strainii din clasa de mijloc", nici autori de documentare platite, precum domnul McAleer, autorul documentarului de mai sus. Pana la urma aceasta e o problema care, ca în orice stat democratic, depinde de cetateni, societatea civila, de un sistem judiciar functional si independent si de departamentele unui guvern responsabil.
1. Strategia a fost aprobata prin HG 615/2004, publicata în M. Of. 411/07.05.2004
2. HG 756/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Resurse Minerale, publicat în M. Of. nr. 494/09.07.2003
3. Hotararea nr. 458/1999 din 10.06.1999 privind aprobarea licentei de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Rosia Montana, judetul Alba, încheiata între Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului "Minvest" - S.A., publicata în M. Of. nr. 285/21.06.1999
4. Ordin nr. 310/2000 din 09.10.2000 privind transferul licentei de concesiune pentru exploatare nr. 47/1999, publicat în M. Of. nr. 504/13.10.2000
5. Stefania Simion, Slabiciunile autoritatilor favorizeaza proiectul Gabriel Resources, revista 22, nr. 870 supliment (10 noiembrie 2006-16 noiembrie 2006) Cianura face legea la Rosia Montana
6. Publicata în M. Of. nr. 248/12.04.2002
7. Publicata în M. Of. nr. 485/05.07.2002
8. Publicata în M. Of. nr. 575/05.08.2002
9. Conform raspunsului ANRM nr. 410824/18.09.2006, la solicitarea de informatii a Fundatiei pentru o Societate Deschisa, înregistrata la ANRM cu nr. 410803/13.09.2006
10. Publicata în M. Of. nr. 663/23.10.2001
11. Publicata în M. Of. nr. 497/14.10.1999
12. Publicata în M. Of. nr. 378/02.10.1998
13. OUG nr. 8/2006, privind aprobarea unor masuri financiare pentru operatorii economici de sub autoritatea Ministerului Economiei si Comertului, publicata în M. Of. nr. 171/22.02.2006 si Decizia Comisiei Centrale Fiscale din 10.01.2007 privind conditiile prevazute de OG nr. 27/1996, republicata, publicata în M. Of. nr. 241/10.04.2007
14. Publicata in M. Of. nr. 224/22.05.2000
15. Semnata la 25 iunie 1998, ratificata de Romania la 10 mai 2000 prin Legea 86/2000
16. Publicata in M. Of. nr. 425/26.06.2007
17. Publicata în M. Of. publicata în M. Of. nr. 113/16.03.1998, abrogata prin Legea nr. 85/2003, la data de 27.03.2003
18. Publicata în M. Of. nr. 197/27.03.2003
19. Publicata în M. Of. Partea I, nr. 152/12.04.2000
20. Galeriile romane ale exploatarilor miniere aurifere (Comuna Rosia Montana, satul Rosia Montana)
21. Case - secolele al XVIII-lea - al XIX-lea (Comuna Rosia Montana, satul Rosia Montana)
22. Publicata în M. Of. nr. 646 bis/16.07.2004
23. Academia Romana, Amenintarea distrugerii patrimoniului istoric si arheologic http://www.acad.ro/com2003/pag_com03_0304_2.htm
24. Legea nr. 422/18.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicata în M. Of. nr. 407/24.07.2001
25. Adresa nr. 3771/25.08.2006 a Ministerului Culturii si Cultelor, raspuns la solicitarea Fundatiei pentru o Societate Deschisa, înregistrata cu nr. 6639/10.08.2006 la Ministerul Culturii si Cultelor si cu nr. 6623/SMI/10.08.2006
26. Republicata în M. Of. nr. 123/20.02.2007
27. În total au avut loc 16 dezbateri publice în diverse localitati din tara si doua în Ungaria
28. Major Omissions and Contradictions in the Impact Study - the official opinion of Hungary regarding the opening of the Rosia Montana mine postata pe site-ul Ministerului Maghiar al Mediului (www.kvvm.hu)
ATTILA KORODI, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile
Guvernul nu va face exproprieri la Rosia Montana
Ati fost acuzat de Allan Hill, presedintele Gabriel Resources, ca sunteti o unealta in mana Ungariei, care vrea sa puna stapanire pe aurul din Transilvania.
Aceasta acuzatie putea sa apara in 1990, de la un om politic, dar nu astazi. La ora actuala aceste genuri de reactii, care vin de la o companie, sunt cauzate de rigurozitatea cu care noi gestionam problema. Pe mine chiar nu ma deranjeaza. Sunt total neavenite.
Sunt sugestii ca anumite companii din Ungaria ar fi interesate.
Stiti ce vad eu foarte ciudat in problema de acolo? Intotdeauna, cand se concesioneaza un zacamant de la roca pana la aur si carbune, sunt proceduri foarte complexe, care sunt in coordonarea Agentiei de Resurse Minerale. Eu nu am nici o informatie despre aceste activitati. Niciodata nu a fost trimis la noi, pentru evaluare de mediu, vreun contract de concesiune si, din acest punct de vedere, eu cred ca acestea sunt numai fantezii ca sa induca opinia publica in eroare, pe marginea procedurii de evaluare a impactului asupra investitiei de la Rosia Montana.
Conferinta de presa a celor de la RMGC este un fel de presiune?
Este foarte ciudat. Conferinta de presa a aparut in perioada in care Ministerul Mediului a fost informat de cabinetul de avocatura cu care avem contract de consultanta juridica ca a fost o modificare in legislatia romaneasca, care ne obliga sa oprim procedura de evaluare asupra mediului pentru ca certificatul de urbanism, emis de Consiliul Judetean Alba, a fost suspendat de drept. De aceea, eu cred ca a fost mai mult o actiune care sa impinga anumite termene si, pana la urma, sa duca la o tema foarte sensibila: tema relatiilor romano-maghiare. Aceste relatii sunt cateodata sensibile si pentru ca unii oameni folosesc tema pentru a induce in eroare opinia publica. Tocmai acum s-a facut lucrul acesta. Eu, va spun sincer, asteptam elementul acesta cu jumatate de an sau chiar cu un an in urma, dar ei probabil au crezut ca nu suntem incomozi. Numai ca noi trebuie sa respectam legea. Si o vom respecta.
In ce stadiu se afla acum analiza pe care Ministerul Mediului o face pentru acordul de mediu?
La nivelul interministerial pe care-l coordonam noi, alaturi de noi, cei de la Ministerul Mediului, mai fac parte din acest comitet toate ministerele cheie si Academia Romana. Analizam la ora actuala periodic elementele tehnice, luand periodic noi capitole din Raportul studiului de impact. Trebuie sa va spun ca pe de alta parte si din cauza procedurilor internationale, care ne obliga foarte clar sa implicam inclusiv statele care se cred influentate negativ de un eventual accident, Ungaria se consulta permanent cu partea romana in procesul de evaluare, adica si ei au venit cu un set nou de elemente tehnice, pe care le-am transmis companiei. Ungaria a discutat direct cu compania. Aceasta este procedura in momentul actual. Daca nu eram nevoiti sa oprim procedura, probabil ca undeva in toamna ajungeam la finalul analizei noastre.
Veti anunta public ca procedura s-a intrerupt?
Da. Am trimis o scrisoare oficiala catre companie in care le transmitem ca am oprit procedura. Este si un proces la Tribunalul Alba, Sectia comerciala si de contencios administrativ, in care, tocmai din cauza modificarii legislatiei contenciosului administrativ, o organizatiune guvernamentala cere confirmarea suspendarii de drept a certificatului de urbanism, care ne implica pe noi si ne obliga sa oprim procedura.
Ministerul Mediului opreste procedura de avizare. Si cand o va relua?
Vom relua, cand vom avea un certificat de urbanism valabil, care defineste zona delimitata la care raportam toata investitia si analiza impactului de mediu a acestei investitii.
Deci, abia dupa pronuntarea sentintei Tribunalului din Alba Iulia....
Cand vom avea un certificat valabil, vom continua. Sunt trei etape. Ultima etapa confirma celelalte doua suspendari de dinainte care au fost facute pe certificatul de urbanism. Legislatia actuala spune: nu poti emite un nou certificat, daca ai procese de suspendare in decizie. Pana nu se ridica aceste suspendari, n-o sa ai nici un certificat. Art. 5 din Legea Contenciosului Administrativ 554/2004 modificata, spune: "in ipoteza in care se emite un nou act administrativ cu acelasi continut ca si cel suspendat de catre instanta, acesta este suspendat de drept".
Si asta inseamna...
Ca nu putem sa continuam procedura.
In conditiile in care sute de locuitori din Rosia Montana refuza, in ciuda presiunilor la care au fost supusi, sa vanda proprietatile catre RMGC, singura varianta pentru a continua acest proiect este ca RMGC sa ceara guvernului roman sa exproprieze.
Guvernul Romaniei la ora actuala nu va face asa ceva, pentru ca acest proiect are o importanta mai ales pentru actionari. Actionarii, care sunt in spatele companiei investitoare, nu au o importanta nationala. Este o investitie privata, ca oricare alta, si nu vedem de ce guvernul ar trebui sa exproprieze terenurile de acolo, pentru ca nu vorbim de o utilitate publica, nu vorbim de o autostrada, nu vorbim de o cale ferata, nu vorbim de un parc, care poate fi de utilitate publica.
Daca expropriaza, guvernul risca procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, la Strasbourg.
Din punctul meu, evident subiectiv, cred ca ar si pierde procesele. Jurisprudenta Curtii Europene cam asta arata, ca va pierde.
In cazul in care Guvernul Romaniei nu face exproprierea, nu cumva exista niste prevederi in contractul secret - iata, tot la acel contract secretizat ajungem - care sa oblige cumva statul roman sa plateasca RMGC, lui Gabriel Resources, niste daune?
Vedeti, eu, Attila Korodi, ministrul Mediului, sunt responsabil pe problemele de mediu si nu conteaza ce contracte stau in spatele fiecarei investitii in Romania. De aceea, eu personal n-am citit contractul respectiv, pentru ca nu trebuie sa fiu influentat de elementele contractului. De ce? Pentru Ministerul Mediului litera de lege este legislatia de mediu si nu conteaza ce contine un contract.
Dar, totusi, aveti cunostinta de prevederile din contract?
Nu am studiat si nici nu am dorit sa studiez contractul. Pentru ca pur si simplu cred ca ar afecta in mod subiectiv gandirea despre procedura de evaluare.
Ca ministru al Mediului aveti acces la acel contract clasificat ca secret?
In principiu, eu am dreptul la secrete de serviciu. Daca as cere, as putea sa am acces, dar pur si simplu eu personal nu vad de ce trebuie sa citesc contractul acela.
Dar vi se pare normal sa fie secretizat un contract economic si o documentatie tehnica privind resursele dintr-o anumita zona a tarii?
Aceasta este uzanta. Este secretizata valoarea zacamantului care se afla in zona. Deja, in cazul acesta cred ca trebuie foarte serios discutat cu Agentia de Resurse Minerale - problema secretizarii sau desecretizarii, pentru ca opinia publica deja cere informatii pentru a avea o imagine foarte clara despre un proiect care in dezbaterile publice este controversat. Trebuie adusa aceasta dezbatere cat mai aproape de realitate si de lucrurile obiective.
Care mai este situatia proiectului amendamentului la legea minelor prin care se interzic cianurile?
Din informatiile noastre, proiectul este in Camera Deputatilor. Comisia juridica a dat aviz favorabil, dupa ce a fost respins in Senat. Comisia de mediu a dat aviz negativ cu un vot, raportul il face Comisia de industrie si dupa aceea va fi inaintat in plen.
Sunt sanse ca acest proiect sa fie adoptat in sesiunea parlamentara din toamna acestui an?
Normal ar trebui sa se adopte in toamna acestui an. Sa se ia o decizie in toamna acestui an, pentru ca procedurile deja ii permit parlamentului. Procedura nu permitea parlamentului sa ia o decizie in vara. Este nevoie de o decizie nationala pe tema aceasta si eu chiar incurajez parlamentul sa decida, pentru ca sunt foarte multe probleme in minerit, la ora actuala in Romania, cu utilizarea cianurilor. Aceste iazuri de decantare cu continut de cianuri sunt cele mai periculoase puncte nevralgice din perspectiva protectiei mediului. Adoptarea acestei legi ar bloca pe deplin, pe termen mediu si lung, implementarea unei tehnologii care foloseste cianura. Trebuie sa amintim si de accidentul care a fost la Baia Mare. Primesc rapoartele Garzii de Mediu care vorbesc despre cat de multe elemente nevralgice avem in sistemul de minerit din cauza iazurilor.
S-a vorbit de implicarea unor politicieni, a unor personaje apropiate de serviciile secrete, in aceasta afacere Gabriel Resources. Am auzit foarte multe pareri si scenarii. Pana la urma, dvs. ati inteles ce este cu acest proiect al RMGC? Cine, ce urmareste, ce se castiga, de unde vin aceste sume fabuloase de bani, cu care-si fac publicitate?
Compania, din ce informatii am eu, este listata pe bursa. Si, scotand noi actiuni pe bursa, face rost de noi resurse financiare. Compania clar doreste sa faca un profit exploatand acest zacamant de minereu, care in sine nu este un lucru negativ in Romania. Anumite teme de mediu sunt insa foarte problematice. Acestea apar si in dezbaterea publica. Foarte greu pot fi identificate in acest proiect elementele clasice ale dezvoltarii durabile.
Si practic pentru canadienii de la Gabriel Resources esecul proiectului RMGC ar putea sa puna capat si altor tentative de a deschide noi exploatari in intreaga zona a Muntilor Apuseni, pana spre Deva.
Daca se realizeaza un proiect in zona respectiva acela chiar va trebui sa fie spre beneficiul cetatenilor si nu impotriva lor.
Exista sansa ca RMGC sa continue, dar fara cianuri?
Probabil cu costuri foarte mari. Eu nu cred, pana la urma, intr-o profitabilitate a investitiei, daca nu ar folosi tehnologia bazata pe cianuri.
Interviu realizat de Armand Gosu
12 septembrie 2007
