Stefan Popescu

Criza refugiaților inflamează tot mai mult spiritele, deși România nu este nici o zonă importantă de tranzit și cu atât mai puțin o destinație. Teoriile complotului diseminate de persoane care au ocupat funcții importante în aparatul de stat, nu ajută deloc la înțelegerea fenomenului, ba dimpotrivă.

De mai bine de un an, kurzii au devenit actori inconturnabili în noua geopolitică a Orientului Apropiat. Aproape orice știre referitoare la situația din Irak și din Siria aduce aminte și de rezistența kurzilor în fața ofensivei Or­ga­nizației Statul Islamic. Comunitatea occi­den­tală privește cu simpatie rezistența com­batanților din Kurdistanul irakian și determinarea kurzilor din Siria, care au reușit să producă înfrângeri succesive com­batanților Statului Islamic. Sprijinul aerian, livrările de arme și programele de an­trenament furnizate de statele occi­den­tale, îndeosebi de Statele Unite, au dus la con­solidarea pozițiilor kurde din Irak și din Siria. Asistența occidentală a echivalat cu o recunoaștere a identității politice a kur­zilor, văzuți ca ultima redută în fața Or­ganizației Statului Islamic. Implicațiile acestei noi situații depășesc însă cadrele lup­tei împotriva Statului Islamic, după cum o demonstrează recentele operațiuni ale armatei turce în Kurdistanul irakian și dorința Ankarei de a fi lăsată să instituie o zonă de securitate în zonele majoritar kurde din Siria.

Dacă datoria greacă este importantă, atunci când o raportăm la PIB-ul ţării (150% din PIB), când luăm în calcul toată zona euro, ea reprezintă numai o picătură (4%). Datoria italiană este de 5 ori mai mare decât cea a Greciei, reprezentând 20% din PIB-ul zonei euro. Agenţiile de rating nu sunt însă neliniştite atât de nivelul datoriei italiene (deţinută în mare parte de italieni, deci mai puţin supusă speculaţiilor externe), cât de criza politică. Italia este a 8-a putere industrială a lumii, pe când economia Greciei se bazează în principal pe turism.