Stefan Popescu

Activismul lui Macron și stabilitatea funcției prezidențiale nu vor putea compensa dezordinea politică din Franța și degradarea finanțelor publice.

Premierul Netanyahu va căuta să profite la maximum de această perioadă de tranziție din politica americană, care va lua sfârșit pe 21 ianuarie.

Avem o Comisie Europeană puternic ancorată în cadrul PPE, care va acorda prioritate Ucrainei și flancului estic.

Forma finală a echipei von der Leyen 2 va reflecta, fără îndoială, noile echilibre de putere din UE. Însă capacitatea acesteia de fi o comisie la înălțimea ambițiilor afișate riscă să fie modestă.

Alegerile europene ne-au adus un Parlament European mult mai la dreapta decât în legislatura precedentă și acest lucru nu numai ca urmare a păstrării primului loc de către Partidul Popular European.

Cel mai probabil, președintele va alege o formulă de tranziție care să permită gestionarea Franței și chiar adoptarea unor măsuri prin alianțe punctuale în Adunarea Națională.

Alegerile reflectă o puternică tendință de contestare a lui Macron, care personifică în ochii celor mai mulți francezi politica tradițională, elitele îndepărtate de popor și lipsa unor decizii ferme.

Ne aflăm într-un război de uzură în care contează numerele: resursele umane ale fiecărei tabere, capacitățile liniilor industriale și, nu mai puțin important, susținerea aliaților.

Tematicile de campanie în Uniunea Europeană sunt determinate de contextele naționale și de crizele de moment. Marile dezbateri au fost puse în surdină, făcând loc confruntărilor emoționale.

Una dintre intențiile președintelui Macron are drept obiectiv să arate că Franța este o putere credibilă, capabilă să se implice autonom într-o manieră structurantă în războiul din Ucraina.

Strategia Iranului este de a obosi Israelul, de a-i satura dispozitivul militaro-securitar, de a-i distruge percepția de invincibilitate din punct de vedere militar.

Pentru România se deschide posibilitatea relansării cooperării cu Franța, recunoscută de București la nivel declarativ drept cel mai important partener european.

Numai după alegerile din SUA și instaurarea unei noi administrații la Casa Albă se va putea intra cu adevărat în faza post-conflict în Fâșia Gaza.

Aprobarea fără dificultate a pachetului de 50 de miliarde pentru Ucraina era de așteptat, după cum la fel de predictibil era și concursul dat de Ungaria.

Marea miză a lui Macron este pregătirea succesiunii; punerea pe orbită a celor care vor îmbrăca costumul de prezidențiabil atunci când se vor face calcule pentru alegerea candidatului.

Legea Imigrației vine după alte nu mai puțin de 30 de legi similare adoptate în ultimii 40 de ani, fără ca acestea să fi schimbat situația și să fi redus numărul străinilor.

Evenimentele și deciziile care au marcat Uniunea Europeană ne arată îndepărtarea de obiectivul enunțat la învestitura comisiei von der Leyen, acela de Europă geopolitică.

SUA au interesul de a-și consolida prezența în interiorul Uniunii Europene, de a da mai multă coerență unor piețe favorabile gazului natural pentru a accentua ponderea americană în mixul european.

Perspectivele unui război de lungă durată cu Rusia, fără posibilitatea de a muta linia frontului, obligă Ucraina să caute să combată inamicul pe un alt front.

Un semnal important este dat în raportul franco-german pe tema extinderii și reformei Uniunii Europene și se referă la generalizarea principiului cipriot, legat de situațiile de „litigiu teritorial”.

O ierarhizare clară apare între cele două războaie, Rusia-Ucraina și Israel-Hamas, iar aceasta se manifestă nu numai pe planul mediatic, dar și pe planul percepțiilor amenințării.