Pe aceeași temă
La 10 octombrie 1939, Fundaţia Culturală Regală Principele Carol îmbogăţeşte patrimonial cultural al Bucureştiului cu încă un aşezământ: Căminul cultural orăşenesc Dichiu, strămoşul actualului Centru Cultural Mihai Eminescu. Făcea parte din vastul program cultural susţinut de Casa Regală în virtutea grijii manifestate pentru educaţia şi culturalizarea generaţiilor tinere şi nu numai, pentru ocrotirea culturii în general. Acelaşi program care a dus la înfiinţarea celebrelor edituri şi biblioteci.
Patronimul i-a fost atribuit edificiului imediat după trecerea în proprietatea statului, după abrogarea monarhiei, iar denumirea actuală de Centru Cultural datează din 1955, după ce construcţiei cu aer de conac din Parcul Naţional i-au fost adăugate alte spaţii apte să răspundă noilor destinaţii ale instituţiei. În anul 2002, la faţadă a fost amplasat bustul poetului Mihai Eminescu, un simbol prin care ansamblul arhitectural este astfel personalizat, poate fi identificat şi reperat cu uşurinţă încă de la intrarea în parc.
Un amfiteatru gigant în aer liber
Dintre noile spaţii create în timpul regimului popular de după 1944 cel mai important este Teatrul de Vară, construit între 1952–53. S-a numit în epocă „23 August“, ca şi parcul care-l adăposteşte. Amplasat într-un frumos cadru natural, amfiteatrul are o capacitate de 3.300 locuri, o sală interioară de expoziţii şi o bibliotecă. Complexul Centrului Cultural mai cuprinde azi o troiţă sfinţită, operă a artistului popular Alexandru Perza Cuza, şi o casă maramureşeană veche de două secole, adusă din comuna Berbeşti, Judeţul Maramureş. Acest fond patrimonial reevaluat prin grija Consiliului local al Primăriei Sectorului 2 devine în 2002 sediul actualului Centru Cultural Mihai Eminescu, care-şi orientează profilul tocmai spre valorificarea spiritualităţii româneşti. Generaţiile tinere care formau şi odinioară publicul predilect al activităţilor organizate aici primesc acum îndemnul spre cultivarea tradiţiilor neamului, de la obiceiuri la obiecte, de la mitologie la port şi arhitectură. În ambientul natural deosebit al parcului sunt găzduite cercuri de creaţie populară, serbări câmpeneşti, festivaluri de gen.
Proiecte de succes la CCME
Sub denumirea DOR (Datini, obiceiuri româneşti) se derulează cel mai important proiect din cadrul profilului descris mai sus. El a fost conceput de managerul Centrului, Viorel Ioviţu, şi directorul de programe Florin Iacob sub forma unor ateliere de meşteşuguri şi artă populară, precum: împletituri, cusături, cioplit în lemn, desen şi pictură, modelaj în lut la roata olarului, rodul pământului etc. Contra unei taxe modice de participare, cursanţii pot deprinde aici tehnici şi metode de creaţie populară pe care le pot valorifica mai apoi în ceea ce poartă numele de Parcul Artelor. O manifestare festivalieră care încheie sezonul atelierelor din lunile iulie şi august, completată cu proiecţii cinematografice, recitaluri muzicale, expoziţii de artă plastică şi fotografie având aceleaşi teme. Sunt antrenaţi în realizarea acestui program creatori populari cunoscuţi în ţară şi în străinătate care au darul să transmită şi altora din priceperea lor.
Ajuns la cea de a X-a ediţie, Târgul de pâine este, se spune, emblematic pentru viaţa culturală a Sectorului 2. În cadrul acestui eveniment, Centrul Cultural Eminescu a adus în faţa publicului tradiţii şi obiceiuri originare legate de pâine, cuvânt cu sensuri multiple, de la germinaţie la întemeiere, cum ne învaţă şi credinţa ortodoxă în cea mai frumoasă şi adâncă rugăciune: „pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi...“. Ritualuri populare şi religioase care au în centru pâinea sau tehnici privind meşteşugul producerii ei sunt valorificate de acest inedit târg, unde bucureştenii au ocazia să achiziţioneze produse de panificaţie din mai toate regiunile ţării, de la celebra pâine ardelenească la kürtös-kolacsii secuieşti, de la colacii moldoveneşti la pâinea pe vatră etc. La cea mai recentă ediţie s-au remarcat demonstraţiile culinare ale gospodinelor din Maramureş şi ale celor din Feregi-Hunedoara. Cu acelaşi prilej, meşterii populari din zonele etno-folclorice de tradiţie expun obiecte realizate în atelierele proprii, precum: vase de lut, păpuşi, măşti, sculptură mică de lemn, alte obiecte decorative.
Festivalul Primăverii înnobilează acest anotimp prin organizarea de concerte cu cei mai cunoscuţi cântăreţi de muzică populară, ca Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Gheorghe Roşoga, Ştefania Rareş, Sofia Vicoveanca... foarte gustate de publicul din zonă. La Teatrul de Vară au mai fost găzduite şi concerte-spectacol ale unor formaţii şi cântăreţi din alte genuri muzicale, cu vedete ale altor ani, precum Tudor Gheorghe, Ovidiu Lipan Ţăndărică, formaţii ca Fanfara Zece Prăjini, Phoenix sau altele de azi, Holograf, Iris, Compact, Bucovina.
Pentru a-şi onora firma, evident, Central Cultural care poartă numele poetului naţional Eminescu are în programul său permanent un Festival de creaţie literară Mihai Eminescu, aflat în 2010 la cea de a XII-a ediţie. Conceput ca un festival-concurs, evenimentul se adresează creatorilor neconsacraţi, genurile literare admise fiind poezie, proză scurtă, eseu, critică, teatru scurt. Pot participa şi candidaţi din diaspora, evenimentul fiind promovat on line. În afara premiilor acordate, participanţii au ocazia să fie apreciaţi de unii dintre cei mai competenţi profesionişti în materie. Ca membri ai juriului la ultimele ediţii au fost invitaţi să participe scriitori precum Horia Gârbea, Dan Mircea Cipariu, Varujan Vosganian, Fănuş Neagu, Daniel Cristea-Enache.
Printre preocupările Centrului Cultural Mihail Eminescu al sectorului 2 există, pe lângă cultură şi divertisment, şi câteva proiecte educaţionale. Ele vizează campanii precum prevenirea consumului de droguri, abandonul şcolar şi sunt realizate în parteneriat cu instituţiile de învăţământ din sector şi cu specialişti în pedagogie, psihologie, sociologie.
Anul 2011 continuă evenimentele de tradiţie iniţiate în spaţiile acestui aşezământ, pregătindu-se să-şi întâmpine publicul cu noi spectacole muzicale şi de divertisment programate pentru perioada vacanţei de vară. Mai ales că foarte mulţi dintre bucureştenii care nu părăsesc oraşul vara caută răcoarea relaxantă a acestei oaze de verdeaţă.
Le-am sugera organizatorilor acestor evenimente să-şi promoveze mai intens activitatea prin materiale tipărite şi video, pentru a atrage un public tot mai numeros şi doritor să li se alăture.
Democraţie prin cultură
Accesul la cultură contribuie la creşterea nivelului de participare a populaţiei la viaţa societăţii, astfel încât aceasta trebuie să se regăsească în priorităţile administraţiei publice locale. Cel mai important pas pe care CCME trebuie să îl facă este să schimbe treptat mentalităţile şi aşteptările, prin creşterea progresivă a nivelului valorilor culturale de exprimare şi cunoaştere la nivelul societăţii, ca motor ce generează motivaţii de dezvoltare şi actualizare a potenţialului fiecărui individ (Viorel Ioviţu, manager general CCME).
