Cristian Pârvulescu: Teoriile conspirației sunt mult mai periculoase decât acțiunile partidelor

Andreea Pora | 14.07.2020

Interviu cu Cristian Pârvulescu, decan al Facultății de Științe Politice, SNSPA

Pe aceeași temă

Vedem o situație îngrijorătoare în ceea ce privește creșterea cazurilor noi de Covid. Cine sunt vinovații, care ar fi cauzele?

Probabil principala cauză este nerespectarea regulilor de distanțare care au fost compromise în urma unor campanii sistematice împotriva regulilor de protejare individuală. Devine clar că teoriile conspirației, care au fost foarte bine construite narativ, au reușit să atingă o bună parte din populație. Și nu e de mirare că s-a întâmplat asta! Aș putea spune chiar că era inevitabil! Cei care au făcut-o cunoșteau bine imaginarul colectiv românesc. Și nu se întâmplă doar în România. Astăzi, România se află pe locul 49 în clasamentul dinamicii epidemice actualizat continuu de Johns Hopkins University, deși acum două luni, înaintea ieșirii din starea de urgență, era cu douăzeci de locuri mai sus. Deci, epidemia a accelerat în foarte multe alte state. Dacă analizăm comparativ datele, vedem că epidemia s-a accelerat acum în întreaga regiune, dar nu are aceeași dinamică în Vest. Iar situația epidemiologică a devenit preocupantă peste tot. Inclusiv țări care au raportat înainte puține cazuri, cum este Bulgaria, Serbia sau Muntenegru, au atins acum vârfuri. Iar situația din Ucraina și Republica Moldova este, de asemenea, îngrijorătoare. Și Cehia, Slovacia, Slovenia și Croația sunt pe același trend. La fel și Grecia! Singura țară din zonă care pare să fie în contrast cu restul regiunii este Ungaria, dar în ceea ce privește Ungaria pot fi observate câteva ciudățenii statistice. Cert este că acum contagiunea se datorează răspândirii de către indivizi a virusului. Să nu uităm că am avut mai multe valuri de relaxare după 15 mai. Pe de altă parte, cei ce sunt testați pozitiv acum s-au infectat cu aproape două săptămâni în urmă, la sfârșitul lunii iunie, când teoriile conspirației atinseseră un maximum. Mulți oameni sunt convinși că virusul nu există sau că raportările sunt false. Și astăzi, când noi discutăm, sunt foarte mulți care cred că raportările Guvernului sunt falsificate, că nu este vorba de niciun fel de pericol și asta pentru simplul motiv că, statistic discutând, 600-680 de infectați pe zi nu reprezintă un număr foarte mare și mulți, prin experiența lor directă, nu au cunoștințe ca să se fi infectat cineva. Or, este exact ceea ce teoriile conspirației urmăresc: să zdruncine încrederea populației în guvern și astfel să creeze haos. Iar acum chiar asta pare să se întâmple.

Vorbiți de cei care au inspirat, creat, pus în circulație aceste teorii negaționiste, conspirații. Cine ar fi autorii, din ce zonă?

Ceva intuiții putem avea în această privință. Ba chiar și unele date. Observăm că unii lideri de opinie susțin în mod direct și constant, având și audiență, că totul este o înscenare, că ar fi vorba despre o strategie a președintelui Iohannis și a Guvernului Orban de a specula situația în favoarea lor. Cei care susțin această teorie a conspirației fac abstracție de situația epidemiologică din jur. Pe de altă parte, am putea spune că dacă Ucraina, Moldova, Bulgaria, Serbia cunosc o asemenea situație este, de fapt, o caracteristică a regiunii. Or, nu este tocmai așa! Acestea sunt zonele în care teoriile conspirației au funcționat cel mai bine. Și aici avem o serie de demonstrații. Spre exemplu, site-ul EUvsDisinfo, care monitorizează situația manipulării din această parte a Europei. Este un proiect-pilot al Serviciului European de Acțiune Externă al Uniunii Europene înființat în 2015 pentru a monitoriza și a avertiza asupra campaniilor de dezinformare ale Rusiei care afectează statele membre și țările din regiune. Și care se bazează pe analize facturale. Or, dacă observăm aceste date, constatăm că există o campanie deliberată care pornește din Rusia și care atinge toate țările din regiune, inclusiv Republica Moldova și, prin intermediul Republicii Moldova, România. Această direcție a dezinformării metodice privind epidemia de Covid-19 este observată din februarie și nu a încetat între timp. Deși situația epidemiologică a Rusiei rămâne în continuare gravă cu între 6.000 și 7.000 de cazuri zilnic, această campanie susținută de media oficioasă din Rusia și apoi preluată de media prietenă din țările din jur, Ucraina, Moldova, chiar și țările baltice, este apoi orientată spre fostele state comuniste din Europa Centrală. Or, populațiile nu sunt toate la fel de bine pregătite să reziste acestui tip de manipulare. În orice caz, populația României nu este foarte bine pregătită din punctul ăsta de vedere. Dar, pe de altă parte, trebuie să spunem că, deși guvernul și oficialitățile au acuzat permanent teoriile conspirației, nu au reușit să promoveze acțiuni suficient de clare care să le poată contracara. Această eroare tactică a dus la creșterea exponențială a focarelor de difuzare a teoriilor conspirației. Acest artefact gândit în centre de psihologie socială în funcție de caracteristicile unei populații date reușește să se interfereze mult mai insidios decât Sars CoV2! Or, ar fi trebuit luate măsuri de prevedere astfel încât difuzarea acestor lucruri să nu atingă pături atât de largi ale populației, care în momentul acesta sunt aproape imposibil de convins de contrariul. Momentele importante pentru contracararea acestor teorii erau în martie-aprilie, or, atunci, furate de exercițiul cotidian al combaterii epidemiei și de succesul relativ al acestei acțiuni, autoritățile române nu au sesizat pericolul. Acum, sigur că vor încerca să diminueze impactul teoriilor conspirației, dar va fi foarte greu.

Spuneți că în prima perioadă guvernul nu a luptat suficient, au fost, totuși, să ne aducem aminte, măsuri de interzicere, de suspendare a unor site-uri, care n-au dus la nimic în final. Ce ar fi trebuit să facă autoritățile ca să fie eficient?

Au fost inițiate unele acțiuni, dar au fost insuficiente, vagi și nu au urmărit contracararea ideilor, ci doar cenzurarea difuzării lor. Cred că decidenții s-au complăcut în iluzia că situația nu va degenera, ceea ce în fond dezvăluie necunoașterea efectivă a modului în care funcționează teoriile conspirației. La nivelul UE au existat eforturi pentru a sensibiliza guvernele. Unele guverne ale statelor membre nu par însă interesate să combată aceste teorii din diverse motive. În general, guvernele iliberale din Europa Centrală și de Est se află pe această direcție, iar România aici nu a făcut o evaluare corectă a riscurilor pe care le presupune situația sa particulară de insulă liberală într-o mare iliberală. Adversarii României au profitat de această fisură pentru a semăna neîncrederea în plin an electoral. Pentru că tot ceea ce se întâmplă va avea consecințe electorale.

Pe de altă parte, dacă ne uităm la discursurile din ultimele zile, când premierul și președintele s-au reactivat ca urmare a acestei situații complicate, e clar că apelurile, într-o limbă destul de lemnoasă, nu mai au efect. Dacă ne referim la comunicare în această epidemie, cum vi se pare? Mai e ceva: s-a mizat foarte mult pe ideea că românii au înțeles, știu regulile, deci le vor respecta, ceea ce s-a dovedit fals.

Inițial nu am fost adeptul închiderii totale a statului, a statelor în general, tocmai pentru că anticipam problemele sociale și economice produse de confinare, dar am înțeles argumentele privind cultura politică diferită a statelor din Est. Iar aceste argumente sunt mai puternice astăzi ca oricând. Pentru orice persoană rațională este evident că fără o politică fermă de confinare numărul de cazuri ar fi fost mai mare și România ar fi fost surprinsă total nepregătită. Acum s-a putut recupera cât de cât întârzierea în ceea ce privește prepararea spitalelor. Nimic nu este perfect, dar, oricum, nu este situația gravă de la începutul lunii martie. Situație care era comună întregii Europe. În perioada celor două luni de stare de urgență, președintele și guvernul au putut comunica și nu au avut adversari. După ce starea de urgență a încetat, partidele de opoziție au încercat să compenseze și s-au situat, aș zice natural, pe o poziție ostilă. Dar așa au ajuns să colporteze teorii ale conspirației. Au făcut-o intenționat, au fost manipulate, nu îmi dau seama, dar au contribuit masiv la deriva epidemiologică la care asistăm în momentul de față. Și nu numai aceste partide, ci și instituțiile care, jucându-se cu drepturile omului, au pus în primejdie un drept esențial, și anume dreptul la viață. Pentru că nu vorbim numai de creșterea numărului de îmbolnăviri, ci și de consecința directă a acestor îmbolnăviri, care este decesul unor oameni. Nimeni nu are dreptul să trimită la moarte un om. Pentru că aici este problema esențială: cei care difuzează aceste teorii se fac că nu înțeleg că oamenii care au murit și vor muri în continuare aveau posibilitatea să trăiască încă mulți ani. Au fost condamnați la moarte și această condamnare la moarte este inadmisibilă. De aceea, toate instituțiile au obligația să pună pe primul plan respectarea acestor drepturi. Vorbesc despre instituții care pe baza unei lecturi parțiale și discutabile a unor articole constituționale, mă gândesc la Avocatul Poporului și la Curtea Constituțională, au contribuit la crearea haosului.

Acțiunile Avocatului Poporului și deciziile Curții Constituționale ar fi al doilea factor care a dus la situația de azi?

Este chiar mai important decât acțiunea partidelor majorității parlamentare, pentru că am văzut politicieni din arcul majorității parlamentare și de la PSD, și de la ALDE, și de la Pro România sau UDMR care – folosind argumentele deciziilor CCR – au pus sub semnul întrebării politicile de relaxare graduală. Acțiunile Avocatului Poporului și deciziile Curții Constituționale au înclinat în această direcție. Nu discut acum despre substanța deciziilor, pentru că, în principiu, ele pot fi justificate. Discut de moment, de context și de consecințe, pentru că aceste instituții nu sunt undeva în Cosmos, ele sunt instituții ale României care acționează în contexte concrete. Or avea vreo problemă de conștiință în momentul de față, pentru că în urma acestor acțiuni care au generat blocaj legislativ au contribuit la răspândirea virusului? Bănuiesc că nu. Și aici este, de fapt, marea problemă, pentru că obligația instituțiilor din România, și a instituțiilor politice – iar Avocatul Poporului și Curtea Constituțională sunt instituții politice, nu juridice – era să coopereze pentru realizarea interesului general. Iar interesul general era asigurarea sănătății poporului român. Oare chiar erau periclitate drepturi și libertăți? Acest guvern minoritar să fie guvernul cel mai iliberal și liberticid din câte a avut România? Ceea ce nu înseamnă că nu au existat și nu există riscuri în ceea ce privește aceste măsuri de limitare a libertății, dar dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în multe alte țări, observăm că măsuri asemănătoare celor din România nu au fost contestate. În Franța, Consiliul Constituțional francez a considerat că starea de urgență sanitară introdusă în luna martie este perfect compatibilă cu Constituția franceză. La noi, Constituția franceză este prezentată ca sursă de inspirație a Constituției României din 1991. De ce s-a putut acolo și nu s-a putut aici? Evident, din cauza unor motive politice, dar și a unei filosofii juridice absurde, pentru că atunci când Hans Kelsen, profesorul și magistratul austriac care a dezvoltat teoria statului de drept și a curților constituționale, a început să pună aceste lucruri în practică acum 100 de ani, nu le-a văzut ca pe niște instrumente care să întărească poziția Parlamentului, ci, din contră, ca forme de acțiune care să întărească statul în raport cu Parlamentul. Era foarte clar pentru Kelsen că Parlamentul poate duce, în momente de criză, la diluarea până la haos a stării unui stat și atunci Curtea Constituțională trebuia, prin mandatul pe care îl aveau judecătorii, să asigure stabilitatea statului. În orice caz, la noi, acest obiectiv nu a fost atins. Unii spun, nu, statul de drept este esențial și trebuie apărat. De cine? Nimeni nu mă poate convinge că a fost vreo clipă în pericol statul de drept în ultimele luni. În schimb, am văzut cu toții că din 2017 până în 2019, statul de drept a fost sub asediu și că în momentele respective Curtea Constituțională a dat mai degrabă lovituri statului de drept, culmea, în numele unor drepturi constituționale pe care le-a interpretat însă într-o notă suveranistă și o manieră retrogradă.

Pe de altă parte, totuși, nu putem să nu vedem și această inabilitate a Guvernului în a face legi impecabile juridic. Nu credeți că are și guvernul partea lui de vină că s-a ajuns în această situație? Pentru că, până la urmă, putea să facă legi inatacabile, mai ales că știa cu cine are de-a face.

Cam greu pentru că: 1. Trebuia să pleci de la prezumția că în asemenea momente nu va exista o viziune clară privind binele general și era o prezumție riscantă. 2. Să nu uităm că este vorba despre legi vechi. Ordonanțele de urgență atacate de Avocatul Poporului erau ordonanțe de urgență care puneau în aplicare articole din niște legi vechi în pregătirea perioadei de epidemie pe care o aveau în vedere în acel moment. O lege este prezumată constituțională până când există o demonstrație a Curții Constituționale că este neconstituțională. Legea despre care vorbim a funcționat timp de 20 de ani. Nu mai discutăm despre faptul că domnul Dorneanu, actualmente președintele Curții Constituționale, era reprezentant al Consiliului Legislativ în momentul în care Ordonanța de Urgență a fost aprobată de guvern și apoi președinte al Camerei Deputaților în momentul în care Ordonanța de Urgență a devenit lege. Și nu a avut atunci capacitatea de a observa lucrurile pe care le-a văzut acum: că există niște neclarități. Eu spun că sunt neclare unele lucruri și că ar fi trebuit să fie corectate de la început, dar nu s-a întâmplat. Or, a corecta acum în plină epidemie cu atât de multă violență în contextul acesta politic complicat este o acțiune periculoasă și ea își dovedește în momentul de față consecințele. Cum ar fi putut juriștii, oricare ar fi fost ei, să anticipeze o asemenea situație? Pentru că tot ceea ce se atacă la Curtea Constituțională au fost acele articole din legea respectivă care au fost modificate după acea din momentul în care Curtea Constituțională a publicat decizia. Pentru că înainte de a publica motivarea, nu știi care este acuza și nu poți să propui niște modificări. Chiar și așa există unii care spun că în continuare sunt intolerabile și că se va încerca modificarea lor până într-acolo încât există riscul să devină ineficiente. Guvernul poate fi făcut responsabil de foarte multe lucruri, dar din punctul meu de vedere nu avea de unde să anticipeze o asemenea situație.

Credeți că guvernul PNL, președintele Iohannis vor avea mult de pierdut din punct de vedere politic din această pandemie, mai ales în contextul în care lucrurile ar putea merge spre rău?

În realitate, majoritatea guvernelor au ieșit întărite din criza Covid, inclusiv Guvernul Orban. Tocmai de aceea, atacurile la care asistăm nu sunt deloc anormale. Astfel spus, partidele care se află în opoziție cu guvernul încearcă să profite de orice slăbiciune, și sunt nenumărate slăbiciuni ale Guvernului, pentru a se promova, mai ales că avem alegeri locale și alegeri parlamentare. Eu cred că teoriile conspirației sunt mult mai periculoase pe termen mediu și lung decât acțiunile partidelor care se adresează unui public pe care îl cunoaște, pe când teoriile conspirației se adresează acelui electorat nehotărât care poate deveni foarte ușor captat. Principalul efect al teoriilor conspirației, ca și al acestui aparent haos în care ne aflăm, este că o bună parte a populației va fi dezamăgită și se va dezangaja electoral. Și da, acest lucru va favoriza în mai mare măsură PSD-ul decât PNL, deși PNL-ul nu va fi principalul perdant, probabil USR-ul va fi principalul perdant, dar asta are o importanță mai mare pentru alegerile parlamentare decât pentru cele locale. De ce spun asta? Pentru că cu cât prezența la vot la alegerile locale este mai mică, cu atât PSD-ul, care are un electorat ușor de mobilizat, fidelizat, clientelizat, va putea obține un rezultat mai bun. În plus, PSD-ul are o situație la nivel local excepțională în momentul de față, având aproape 55% dintre primari și mai mult de jumătate din consiliile județene. În condițiile acestea, orice pierdere ar suferi, la o prezență redusă la vot, se va prezenta mult mai întărit decât la alegerile prezidențiale de acum un an. Pe această bază va putea privi cu mai mult optimism alegerile locale și dacă această stare de spirit se va menține până la alegerile parlamentare, atunci vom avea iarăși o prezență scăzută. Iar acea prezență scăzută în condițiile în care PSD-ul va avea suficienți aleși locali care să îi mobilizeze electoratul va duce la un rezultat diferit de ceea ce spun sondajele în momentul de față. Nu cred că se va schimba ierarhia, dar problema nu este ierarhia partidelor, ci formarea guvernului. Și așa poate înțelegem mai bine jocul politic pe care îl face în momentul de față Victor Ponta, care înțelege că un partid care ar avea un grup parlamentar consistent de 40-50 de oameni ar putea să facă guvernul viitor.

PNL-ul și USR-ul dau însă și ele o mână de ajutor, vedem că nu au fost capabile și nici nu se prefigurează în orizontul de timp rămas soluția unei alianțe, a unor candidați comuni. Cu excepția Primăriei Generale, nicăieri în țară nu se întrevede o alianță și atunci rețeta insuccesului prinde contur.

Dar principalul perdant va fi USR-ul, și nu PNL-ul, pentru că PNL-ul are toate șansele, având în vedere legislația actuală, să recâștige majoritatea mandatelor pe care le deține plus alte câteva în câteva zone importante, câtă vreme USR-ul nu are aleși locali. USR-ul a fost o stare de spirit, o alianță de grupări civice, dar a devenit un partid parlamentar. Are deja o istorie de 4 ani de partid parlamentar și era esențial pentru această formațiune politică să se înrădăcineze, dar n-are structuri locale. Cred că ăsta e motivul pentru care PNL-ul rezistă puternic încercând să impună USR-ului să accepte leadership-ul PNL, ceea ce pentru USR este dificil, aproape imposibil. Deci, motivul este legat de raportul dintre cele două formațiuni politice, dar aceeași situație există și între PSD și Pro România, în egală măsură. Deci, nu există o problemă doar între PNL și USR, ci și între PSD și Pro România. Probabil, după alegerile locale, USR-ul va fi obligat să gândească o altă strategie pentru alegerile parlamentare, dar până atunci mingea este în terenul USR. Ei trebuie să decidă dacă vor face compromisuri și vor accepta punctul de vedere al PNL. Părerea mea este că USR-ul, oricât s-ar baza pe rezultatele din alegerile europene și pe referendumul din 2019, nu are foarte multe șanse în contextul actual să obțină primul loc decât într-o alianță cu PNL- ul. Și atunci are de ales între opțiunea de a nu avea deloc primari și foarte puțini aleși locali sau a încheia înțelegeri cu PNL-ul pentru a obține un număr de primari și aleși locali. Ludovic Orban are foarte multă experiență din punctul ăsta de vedere și așteaptă liniștit reacția USR-ului, știind că la București problema este complicată de situația de la sectorul 2, unde USR-ul nu vrea să accepte sub nicio formă candidatul de la PNL, iar PNL-ul nu vrea să renunțe la acest candidat. Dar probabil că, încetul cu încetul, rațiunea va învinge și suntem în momentul în care aceste negocieri sunt foarte dure, pentru că USR-ul are totuși ceva: un patrimoniu, un număr de voturi de care dispune și care nu se vor duce în niciun caz la PNL. Poate ei vor vota cu USR-ul sau, poate, nu vor participa deloc la vot, ceea ce va favoriza în mai mare măsură PSD-ul, mai ales în marile orașe și în București. Pentru că dincolo de sondaje, ceea ce va conta la alegerile din 27 septembrie va fi prezența la vot. Orice prezență la vot sub 40% favorizează în mod clar PSD-ul, inclusiv în București.

Prezența la vot ar putea să fie redusă și din cauza pandemiei, până la urmă nici nu știm dacă se vor ține acele alegeri. Am văzut rezultatul din punct de vedere sanitar după alegerile din Serbia, nu? Și chiar și în Franța, care a amânat turul al doilea...

În Franța au amânat turul al doilea până când situația epidemiologică devine clară. În Serbia, situația a fost ceva mai complicată. Acolo datele oficiale au fost în mod evident reduse pentru a putea permite organizarea alegerilor, iar după aceea, ele au fost mai puțin ajustate astfel încât s-a ajuns la situația actuală și așa cred că se explică furia din Belgrad a celor care protestează împotriva măsurilor de închidere propuse de guvern și de președinte. Acum revenind în România. Exista o alternativă. Votul pe internet era o soluție rezonabilă care ar fi putut asigura pentru o bună parte din populație, nu pentru toată, accesul la vot. S-a refuzat în mod categoric. S-ar fi putut încerca votul prin corespondență pentru toți cetățenii. Era mai complicat, dar și acesta ar fi fost o soluție. Într-adevăr, dacă situația epidemiologică se complică, va fi greu de organizat scrutinul din 27 septembrie. Dar chiar și dacă nu se complică și dacă, așa cum e normal, curba va deveni descendentă, vor exista o serie de măsuri care vor fi luate. Evident, multă lume se va teme să meargă la alegeri și asta va conta în foarte mare măsură. Dar cine se va teme să meargă? Nu cei care merg la mare și sărbătoresc acolo, nu tinerii, ei nu se tem de infectări, asta este evident, ci persoanele vârstnice și asta afectează PSD-ul. Pe de altă parte, experiența dintr-o serie de state care au organizat alegeri parlamentare în această perioadă, precum în Croația, alegerile prezidențiale din Polonia arată că se pot organiza alegeri păstrând barierele și distanțarea și se poate face în așa fel încât să nu se pericliteze viața nici a alegătorilor și, ceea ce este și mai important pentru că riscul este mai mare, a membrilor secțiilor de votare, pentru că aceia rămân permanent zeci de ore în acele camere care, dacă nu sunt bine aerisite și igienizate, riscă să devină centre de difuzare epidemică.

Credeți că în această logică politică și electorală în care s-a intrat se vor impune restricții sau nu, pentru că situația este aproape mai gravă decât cea din starea de urgență?

Este mai gravă în ceea ce privește numărul de îmbolnăviri, nu este mai gravă în ceea ce privește capacitatea instituțiilor de a reacționa. Niciodată nu ești pregătit complet pentru o astfel de situație. Ca urmare, pot să ia măsuri punctuale. Nu înseamnă să mai închizi o țară întreagă, ci să închizi acele zone care se dovedesc a fi periculoase și contagioase și să iei măsuri împotriva celor care nu respectă aceste bariere. Pe de altă parte, cred că ar fi foarte important să se popularizeze situații clare care dovedesc cum se răspândește virusul așa încât oamenii să redevină conștienți. Mergând foarte mult prin țară în ultimele săptămâni, am constatat că, indiferent de locul în care mă aflam, șoferii de taxi aveau același scenariu, bine gândit, care era promovat simplu plecând de la întrebarea cunoașteți oameni care sunt bolnavi sau au murit, până la o întreagă demonstrație privind conspirația guvernului și a lui Bill Gates împotriva României. Acum nu vreau să discut de ce aceste lucruri prind și la cine prind. Nu este o noutate că prind. Revenind acum la situație, trebuie contracarată, adică este evident că este nevoie de o popularizare clară a riscurilor și de măsuri punctuale ferme, de la închiderea unor stabilimente unde nu s-a respectat distanțarea fizică până la închiderea unor localități unde numărul de cazuri a crescut exponențial și primejdia de difuzare a virusului e foarte mare. Asta ar trebui să facă și o vor face, nu au alternativă. E de preferat să o facă acum decât mai târziu, pentru că oricum consecințele politice vor exista, dar este indiscutabil obligația celor care se află la guvernare să acționeze, nu să stea ca simpli spectatori. Până și în cazul gripei spaniole s-au luat măsuri de genul acesta acum 100 de ani când nici capacitatea epidemiologică a statului, nici administrația publică nu erau la fel de bine organizate ca acum.

Dar vor fi ele acceptate de populație, mai ales în contextul de care vorbiți, al imensei dezinformări, după relaxare, în plină vară, când oamenii nu stau cu gândul decât la vacanțe? Există riscul unor reacții din partea populației, al unor manifestații așa cum vedem la Belgrad?

Dacă se întâmplă cum s-a întâmplat la Belgrad, da, există. În primul rând, a fost o decizie care a privit Belgradul, care este unul dintre orașele care nu au votat cu președintele. A fost o acțiune ostilă, care a fost privită ca fiind o acțiune îndreptată împotriva opozanților președintelui. Dar dacă se va face în mod proporțional cu riscurile și în mod inteligent, aceste situații vor fi ținute sub control. De exemplu, că vorbeam despre vacanța la mare – închiderea litoralului nu ar fi nici pe departe inteligentă, dar acțiunea împotriva celor care nu respectă regulile de protecție pe litoral, împotriva patronilor unor stabilimente, închidere, amenzi consistente ș.a.m.d., ar fi eficiente. Depinde foarte mult de capacitatea autorităților de la nivel local să facă lucrul ăsta. Deci va fi nevoie și de o campanie susținută. Guvernul parcă dădea bani pentru susținerea campaniilor, mass-mediei, nu văd efectele acestor campanii. Deci, majoritatea românilor va accepta, dar întotdeauna ar putea exista grupări ușor de instrumentalizat care să producă violență și de asta trebuie acționat cu foarte multă inteligență.

În momentul de față nu există instrumente și nu mai există nici determinarea celor care aplicau aceste amenzi să o facă, fiindcă s-a dovedit că lucrurile astea pot fi oricând atacate, declarate neconstituționale, ceea ce nu înseamnă că nu s-au întâmplat abuzuri în starea de urgență. S-au întâmplat abuzuri și chiar crime. Problema e că efectul acelor măsuri este ceea ce vedem în momentul de față. Polițiștii nu mai au curajul să mai aplice normele. I-ați văzut pe cei doi deputați PSD care le reproșau polițiștilor că îi amendează că nu purtau mască într-o șaormerie. Deci e nevoie de multă determinare și curaj, și nu doar în România. Peste tot în momentul de față acțiunea forțelor de ordine este pusă sub semnul întrebării, și asta pentru că de foarte multe ori sunt tentate să utilizeze forța și acum ajungem la situația în care avem nevoie totuși de forțe de ordine legitime. //

Interviu realizat de ANDREEA PORA

Cei care difuzează aceste teorii ale conspirației se fac că nu înțeleg că oamenii care au murit și vor muri în continuare aveau posibilitatea să trăiască încă mulți ani. Au fost condamnați la moarte, ceea ce este inadmisibil.

În realitate, majoritatea guvernelor au ieșit întărite din criza Covid, inclusiv Guvernul Orban. Tocmai de aceea, atacurile la care asistăm nu sunt deloc anormale. Astfel spus, partidele care se află în opoziție cu guvernul încearcă să profite de orice slăbiciune, și sunt nenumărate slăbiciuni ale guvernului, pentru a se promova, mai ales că avem alegeri locale și alegeri parlamentare.

Dincolo de sondaje, ceea ce va conta la alegerile din 27 septembrie va fi prezența la vot. Orice prezență la vot sub 40% favorizează în mod clar PSD-ul, inclusiv în București.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22