MARKÓ BÉLA: UDMR nu-si asuma o singura doctrina politica

Interviu Realizat De, Razvan Braileanu | 17.02.2003

Pe aceeași temă

Ce aduce nou programul adoptat la recentul Congres al UDMR?
Principiile de baza ale programului nu s-au schimbat. De aceea am si spus ca nu e vorba despre schimbarea programului, ci de modificarea lui. Avem acelasi program-cadru, de fapt, dar unele capitole sunt mult mai concrete. Aici ma refer in primul rand la niste capitole care, dupa parerea mea, intereseaza intreaga societate romaneasca si nu numai comunitatea maghiara: problema economiei, politica sociala, politica privind tanara generatie, dezvoltarea regionala si, in general, functionarea administratiei publice locale, descentralizarea administratiei. Aceste capitole sunt menite ca, pentru perioada urmatoare, sa ne dea directiile in ceea ce priveste insusirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeana. Noutatea programului ar fi, intr-adevar, ca noi am fost constienti ca urmatorii patru ani sunt acei ani in care Romania trebuie sa finalizeze negocierile cu UE si, in conceptia noastra, nu numai clasa politica trebuie pregatita pentru aceasta aderare, ci toate segmentele societatii, inclusiv comunitatea maghiara din Romania, inclusiv tanara generatie maghiara din Romania.

Ce v-a determinat sa desfiintati functia de presedinte onorific, care era ocupata pana acum de d-l Tökés László?
Aici, de ani de zile, a existat o contradictie, si anume, functia de presedinte de onoare sau presedinte onorific ar fi trebuit sa fie o functie prin care cel care o are nu se implica in luptele politice, in disputele politice din sanul Uniunii, ci incearca sa aiba rolul de a veghea asupra moralitatii actiunilor UDMR. In schimb, d-l episcop Tökés László si-a asumat o anumita platforma din UDMR. In orice moment a luat pozitii, a exprimat opinii in numele acelei platforme, deci s-a implicat in luptele politice din cadrul UDMR. Or, cele doua atitudini sunt incompatibile si de aceea Congresul a ajuns la ideea desfiintarii functiei de presedinte onorific. Pe de alta parte, foarte multi au fost de parere ca acest rol de a veghea asupra moralitatii UDMR nu trebuie asumat de o singura persoana, ci de intreaga comunitate - de intelectuali, de societatea civila, de bisericile maghiare. Deci, ei sunt meniti sa indeplineasca acest rol, care nu poate fi indeplinit de o singura persoana. Devenind adeptul unei singure grupari, d-l Tökés László s-a indepartat, de fapt, de toate celelalte curente din UDMR.

Ce semnificatie are prezenta premierilor Romaniei si Ungariei la Congresul UDMR?
Acest lucru, dupa parerea mea, are doua semnificatii importante. Pe de o parte, dovedeste influenta UDMR in relatiile dintre cele doua tari. In acest moment, UDMR conteaza foarte mult in ceea ce priveste dezvoltarea relatiilor dintre cele doua tari si are o forta serioasa in evolutiile din Romania. Cealalta semnificatie, tot asa de importanta, ar fi ca in acesti ani, in relatiile dintre cele doua tari, Romania si Ungaria, au avut loc niste schimbari esentiale. Aceste relatii nu se bazeaza pe o confruntare in acest moment, ci pe dialog si pe colaborare. Si astfel, astazi deja este posibil ca cei doi prim-ministri sa fie prezenti la Congresul UDMR, ceea ce acum cativa ani ar fi fost de neconceput.

Referindu-se la colaborarea dintre UDMR si PSD, d-l Tökés a spus ca UDMR este "alternativa la partidul unic". Cum comentati aceasta afirmatie?
In primul rand, nu suntem partid. Am spus de foarte multe ori acest lucru si repet: nu suntem, fiindca comunitatea maghiara, in mod firesc, are mai multe doctrine. In sanul aceste comunitati se afla oameni de stanga, oameni de dreapta si, dupa cum s-a vazut, cu totii ne-au votat la alegeri. Nu ne-am asumat si nu ne vom asuma o singura doctrina nici in viitor, fiindca atunci nu vom reusi sa reprezentam toata comunitatea. Din acest pluralism interior al UDMR putem deduce ca nici ierarhia organizatiei nu seamana ierarhiei unui partid politic.

In conditiile extinderii Uniunii Europene, cum vedeti rolul unui partid etnic sau al unei formatiuni etnice? Mai are acesta o importanta asa de mare?
Etniile, grupurile etnice, comunitatile nationale, minoritatile etnice, oricum le-am numi, vor avea totdeauna niste probleme specifice si in Uniunea Europeana. Totdeauna ele vor cauta instrumente pentru a-si pastra identitatea nationala, identitatea culturala, cea lingvistica. De fapt, intr-o Europa unita si natiunile se vor confrunta cu astfel de probleme. Daca vor exista astfel de probleme specifice ale comunitatilor minoritare, atunci e clar ca vor avea nevoie de o reprezentare unica, prin care sa-si exprime aceste doleante, aceste cautari sau aspiratii care le sunt comune. In ce forma vor face acest lucru, daca se vor incadra prin aceasta reprezentanta intre partidele politice dintr-un parlament, acest lucru poate fi un semn de intrebare. Dar, in mod cert, vor avea nevoie de o astfel de reprezentare unitara.

Maghiarii din Romania trebuie sa fie reprezentati in institutiile importante ale statului

Sa presupunem ca la alegerile urmatoare o sa castige opozitia democratica de acum. Faptul ca nu va aliniati la o doctrina politica, dintre cele clasice, va determina sa sprijiniti orice guvernare democratica?
Noi, intre 1996-2000, cand am fost in coalitia guvernamentala, am fost apreciati ca o formatiune de incredere in cadrul coalitiei, consecventa si disciplinata. Si tot asa suntem, cel putin asa stiu, apreciati si in acest moment, ca fiind consecventi si disciplinati. Foarte multi nu inteleg cum putem sa colaboram cu formatiuni atat de diferite. In primul rand, asa cum am spus, noi suntem foarte pluralisti in interiorul UDMR. Pe de alta parte, si intre 1996-2000 am incercat sa contribuim la accelerarea eforturilor de integrare ale Romaniei, ca si dupa alegerile din 2000. Astfel, s-a obtinut eliminarea obligativitatii vizelor Schengen fata de Romania sau invitarea Romaniei in NATO. In continuare, vom sprijini orice eforturi de integrare, daca, bineinteles, in acelasi timp, cei cu care ne aliniem vor sprijini continuarea procesului de rezolvare a problemei minoritatilor si in special a problemelor comunitatii maghiare. Acest lucru nu inseamna ca in mod neaparat trebuie sa fim in guvern. In primul rand, s-a vazut foarte bine, intre 1996-2000 am fost in guvern, dar dupa 2000 nu am mai intrat in guvern, dar am sprijinit prin voturile noastre partidul de guvernamant. Noi putem intra numai intr-un guvern care are un program elaborat in comun, care contine si deziderate importante ale programului UDMR. Deci, prima conditie ar fi un astfel de program. Daca nu, atunci putem alege alte modalitati de colaborare sau, eventual, putem fi in opozitie. In acest moment, exista o singura formatiune in Parlamentul Romaniei cu care eu exclud orice fel de posibilitate de colaborare - Partidul Romania Mare. Cu ceilalti, pe baza unui program potrivit, bineinteles ca putem concepe o anumita forma de colaborare, dar acest lucru depinde de intentiile fiecaruia. Nu am afirmat in nici un moment ca UDMR trebuie sa fie totdeauna in guvern sau trebuie sa fie neaparat in relatii de cooperare-colaborare cu guvernul. Ceea ce am afirmat a fost ca maghiarii din Romania trebuie sa fie reprezentati in institutiile importante ale statului. Nu in niste structuri politice ca guvernul, de exemplu, dar in institutii importante ale statului, diferite consilii, comisii, agentii si alte institutii, asa cum avem si acum oameni in Curtea de Conturi, in Consiliul de Administratie al Bancii Nationale, in Consiliul National al Audiovizualului s.a.m.d. In toate aceste institutii, da, trebuie sa fie prezenti reprezentantii comunitatii maghiare, indiferent de culoarea politica a guvernului sau a Parlamentului. In rest, daca suntem sau nu suntem in guvern sau daca sprijinim sau nu sprijinim guvernul, acest lucru depinde de optiunile politice.

In urma protocoalelor semnate cu PSD, ati votat si legi cu care nu erati de acord?
Orice colaborare imseamna un compromis. Probabil ca si cei din PSD au votat niste articole cu care nu toti au fost de acord. Dar, totusi, noi incercam intotdeauna sa evitam sa votam niste articole sau dispozitii pe care le consideram nedemocratice, avem discutii asupra acestor probleme, incercam sa ajungem la niste solutii acceptabile si pentru noi. Dar ideea compromisului, in cazul unei astfel de colaborari, exista, intr-adevar.

Care e pozitia UDMR fata de organizarea de alegeri anticipate si de modificare a Constitutiei?
Noi am spus de la inceput ca nu suntem de acord cu alegerile anticipate, asa cum suntem de acord, de exemplu, cu decalarea alegerilor prezidentiale fata de cele parlamentare. Dar nici un moment nu am crezut ca alegerile anticipate ar fi necesare.

Dar ati crezut ca ar fi posibile?
Bineinteles, daca majoritatea partidelor parlamentare sau majoritatea Parlamentului cade de acord asupra acestui lucru, atunci ele sunt posibile. Dar noi nu am sprijinit ideea. In ce priveste modificarea Constitutiei, ea trebuie aliniata criteriilor Uniunii Europene. Sunt necesare anumite modificari, dar noi le vom putea vota numai daca si in domeniul drepturilor minoritatilor are loc o largire a dispozitiilor privind acest capitol in Constitutie.

Concret, ce anume doriti sa schimbati in prevederile legate de drepturile minoritatilor?
Pachetul cu propunerile noastre legislative contine eliminarea definitiei de "stat national", respectiv eliminarea art. 148, care restrictioneaza modificarea art. 1, definirea minoritatilor drept "comunitati" in sanul statului roman si reglementarea utilizarii limbii materne in administratia locala, in institutiile desconcentrate si in justitie. Si in ceea ce priveste invatamantul, noi am avut o propunere si se pare ca aceea va fi acceptata, ca in Romania, pe langa forma de invatamant de stat si privat, sa existe definit prin Constitutie si invatamantul confesional. Aceasta propunere este deja acceptata de catre comisie. Aceste propuneri constituie un mic pachet. Suntem constienti ca nu vom reusi sa impunem suta la suta propunerile noastre, dar votul nostru depinde de rezultatul negocierilor asupra acestui pachet.

Prin vot uninominal s-ar pierde jumatate din mandatele parlamentare ale maghiarilor din Romania

Ati declarat ca introducerea votului uninominal ar dezavantaja UDMR. De ce credeti asta?
Apropo de ideea unor acte democratice sau nedemocratice, eu observ ca incet-incet vom fi facuti nedemocratici, fiindca refuzam ideea votului uninominal. Am si vazut astfel de analize in presa noastra. In primul rand, nu e adevarat ca peste tot in lume se practica votul uninominal. Votul uninominal in exclusivitate se practica in foarte putine tari. In majoritatea tarilor, ori nu exista votul uninominal, ori este un sistem mixt: votul uninominal, cumulat cu alta metoda prin care resturile sunt utilizate. Eu as recomanda tuturor celor care se grabesc sa ne faca nedemocrati, fiindca nu vrem sa acceptam ideea votului uninominal, sa faca o scurta trecere in revista asupra sistemelor care se aplica de catre tarile din Europa, de exemplu, si vor vedea ca lucrurile sunt mult mai complicate. Pe de alta parte, pur si simplu noi ne-am facut calculele. Prin votul uninominal, aproape jumatate din voturile maghiarilor din Romania s-ar pierde. Or, totusi, sa nu ne ceara nimeni sa acceptam o metoda prin care aproape jumatate din voturile maghiarilor se pierd.

In curand veti semna un nou protocol cu PSD. Puteti sa ne spuneti care vor fi prevederile acestuia?
Deocamdata, negociem. Problema proprietatii e in continuare in prim-plan. Anul 2003 trebuie sa fie anul finalizarii retrocedarii de terenuri si de paduri, aplicarea intr-un procentaj cat mai mare a legii de retrocedare a bunurilor bisericilor si in general ar trebui sa depasim in mare masura perioada aceasta de retrocedari, care s-a cam prelungit. De aceasta problema se leaga si legea despagubirilor, care nu mai exista si care trebuie sa figureze in protocol. Pe de alta parte, sunt foarte multe probleme concrete din invatamant, nu numai de invatamantul universitar, ci sunt si probleme de scoli, de clase, principii pe care aceste probleme se vor rezolva si, bineinteles, largirea invatamantului universitar de stat in limba maghiara, problema infiintarii de facultati in cadrul Universitatii "Babes-Bolyai" sau alte probleme care ar trebui rezolvate in 2003. In acelasi timp, cateva deziderate legate de economie, de problema sociala, de pensii. Sa dau un exemplu: incercam sa avem o oferta pentru toti cetatenii Romaniei in domeniul pensiilor. Am vrea sa rezolvam ceea ce nu s-a rezolvat ani de zile, cu alinierea pensiilor CAP, unde foarte multe persoane sunt interesate. Dar am dat numai un exemplu. Prioritatile sunt, asa cum am spus, problema proprietatii si problema invatamantului.

 

Interviu realizat de Razvan Braileanu

 

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22