Opinii

Modelul democrației iliberale ia avânt în Mitteleuropa. După Ungaria, este rândul Poloniei să intre în colimatorul UE pentru atacurile asupra statului de drept. Și la București modelul are prozeliți la cel mai înalt nivel.

Istoria recentă ne arată că, deși în ultimii ani a fost mai tot timpul la guvernare și a avut o majoritate parlamentară care i-ar fi permis să armonizeze legislația respectând recomandările Comisiei de la Veneţia, PSD a ignorat acest lucru.

Sub Dragnea și PSD, România se rupe de proiectul național al integrării europene și sincronizării cu Europa și se turcește printr-o întoarcere halucinantă în timp.

PSD anunță Comisia Europeană că nu va renunța la planurile sale de subordonare a justiției, de dragul standardelor europene. Ieșirea din UE va deveni un scenariu posibil.

A spune că fenomenul corectitudinii politice instituie un totalitarism cultural revine la a relativiza Răul din comunism, anume suprimarea artelor, literelor și științelor. Pe de altă parte, a echivala corectitudinea politică strict cu decența de limbaj reprezintă o eroare abisală.

Instinctul USL 2.0 este clientelizarea teritorială prin sporirea dependenţei şi imprevizibilului.

Președintele nu face gesturi riscante pentru câștiguri iluzorii, are însă grijă ca derapajele să nu dărâme statul de drept.

Efectul pervers al tărășeniei de la Herculane este că oamenii zdraveni la cap pot înțelege mai lesne că „statul paralel“ condus de Dragnea se luptă chiar cu ei.

Un joc dublu, asta pare să facă atât ministrul Tudorel Toader, cât şi majoritatea parlamentară PSD-ALDE în privinţa legilor Justiţiei. Unul la Bruxelles, altul în ţară.

Zilele trecute DNA a emis un comunicat din care rezultă că președintele PSD, Liviu Dragnea și apropiați de-ai săi sunt urmăriți penal pentru formarea unui grup infracțional și fraudă cu fonduri europene.

Problema cu raportul MCV este că e exact pe dos decât clasa politică de la București: este onest, de bună-credință și binevoitor cu România în vreme ce guvernanții sunt necinstiți, de rea-credință și răuvoitori.

Viaţa şi aventurile lui Valentin Gonzalez par a fi ireale, oferind o imagine amplă a cruzimii, duplicităţii şi dominaţiei ideologice care l-au marcat atât de profund. Mărturia sa, scrisă la începutul anilor 1950, este relevantă în acest sens.1

Dincolo de multele ieșiri în decor ale lui Donald Trump, de predispozițiile disruptive pentru statura SUA în lume, de scandalul interferenței ruse, grupul „adulților“ din jurul președintelui a încercat să limiteze avaria păstrând pe cât posibil echilibrul.

Tendințele izolaționiste ale SUA, pe fondul retragerii din TPP, impredictibilitatea președintelui, ostilitatea sa față de aranjamentele multilaterale lasă cale liberă dominației Chinei.

Facultățile de jurnalism trebuie să facă mai mult decât să-și învețe studenții. Ele trebuie să se angajeze în educarea societății prin diverse programe de informare și de media literacy, care vorbesc despre valoarea mediului jurnalistic profesional și despre etica sa, deontologie care stabilește că jurnalistul este responsabil față de nimeni altcineva decât față de societate și de cetățeni.

A murit în urmă cu câteva zile Tho­mas Kleininger. Era cu patru ani mai tâ­năr ca mine.

Singurul model economic care pare cel mai apropiat de ceea ce face guvernarea PSD este ceaușismul anilor ’80, în care bogăția și dezvoltarea economică existau numai în documentele partidului și în propaganda de la televizor.

După nici un an de guvernare, PSD a creat un haos de nedescris în economie și în administrație.

Dacă dorim o explicație valabilă pentru actori raționali, mă tem că în cazul „revoluției fiscale“ ea nu există. Și tocmai asta e cel mai îngrijorător.

Nostalgici după vremurile de dinaintea instalării comunismului, mulți dintre noi au idealizat monarhia, pentru ceea ce a fost și pentru ceea ce ar fi putut fi. În cele din urmă, s-a dovedit că atașamentul nostru față de monarhie e doar o formă de necrofilie ideologică, fiindcă a fost vorba despre o iubire necondiționată pentru niște idei care au murit.

După dosarul Tel Drum, orice modificare la le­gile justiției vor face PSD și ALDE va fi interpretată drept un demers în sprijinul penalului Dragnea. Exact ca în cazul fai­moasei OUG 13.