Opinii

Ceea ce vedem e o clasică dictatură, care devine din ce în ce mai sclerozată și a cărei cădere va antrena prăbușirea statului. Ca-ntotdeauna în istoria rusă, după tiranie va veni revoluția.

În România nu se studiază despre religie, ci religie confesională. Disciplina nu urmărește să dea elevilor cunoștințe despre un fenomen socio-cultural, ci doar să-i înregimenteze în cultul propriu.

Trecerea reformei sistemului de pensii se va face cu prețul fragilizării puternice a coaliției prezidențiale și mai ales a partidului Renaissance.

La mai bine de un an de la începutul invaziei ruse în Ucraina, câteva tendințe iau amploare.

Niciun partid nu și-a trădat electoratul ca PNL. A făcut-o în 2011, când s-a aliat cu PSD formând USL, în 2021, când a adus PSD la guvernare, și se pregătește să o facă din nou, cu liste comune la locale.

Scandalul Bâstroe rezultă organic din filonul suveranist, antieuropean și anti-NATO al discursului promovat dintotdeauna de PSD și PNL, care sunt în fundul sufletului aliați naturali, nu adversari, ai AUR.

Realitatea alternativă și ficțională a României educate este frumoasă, România reală și-ar dori să facă și ea parte din acest scenariu de poveste.

Dacă întrebarea este mai degrabă „merită România TV reînnoirea licenței”, răspunsul nu poate fi decât nu.

Războiul din Ucraina marchează o accentuare a bătăliei pentru reconfigurarea geopolitică a lumii într-un moment în care Vestul pierde vizibil din influență mai peste tot în afara spațiului occidental.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei începută în 24 februarie 2022 a schimbat dramatic nu doar evoluția celor două țări, ci și arhitectura de securitate construită după Războiul Rece, în ultimii 30 de ani.

Intrată târziu în istoria lumii civilizate și purtând dublul handicap al moștenirii asiatice și pe acela al unui teritoriu imens, Rusia a păstrat mereu o frustrare față de Occidentul dezvoltat.

Atâta timp cât Grupul Operațional al Trupelor Ruse (GOTR) rămâne pe teritoriul Republicii Moldova, regiunea transnistreană ar putea fi un impediment pentru integrarea europeană.

Pălăria lui neagră cu boruri largi ne va urmări mental multă vreme. Făptura lui măruntă dar hotărîtă și zâmbetul lui bun și nepretențios, de asemenea. Mihai Șora a fost un reper.

Şi ce-­am desprins, ca într­-un fel de Învăţăturile lui M.Ş. către...? Că ar fi bine să descoperi cât mai devreme gustul vieţii şi să nu-­l pierzi niciodată.

Există cărturari care, dincolo de biografiile și bibliografiile lor concrete ce pot fi măsurate cu diferite etaloane, sunt – pentru lumea lor, fie ea mai largă sau mai restrînsă – și prezențe.

Săptămâna asta se împlinește un an de la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, botezată eufemistic de regimul Putin „operațiune militară specială”.

Dacă pierdem trenul PNRR, Dîncu, Șoșoacă și AUR vor stăpâni România mult și bine. Pentru ei, de altfel, eșecul PNRR este un proiect politic prioritar.

Când se va face bilanțul mandatelor lui Iohannis, un singur lucru va fi de spus: bine că nu a aruncat România în brațele rușilor, așa cum face Viktor Orbán cu Ungaria.

Acum un an, tancurile rusești intrau în Ucraina, anul acesta, Biden s-a aflat la Kiev unde a anunțat un nou pachet de sprijin în valoare de 500 mil. de dolari. Semnificația vizitei nu a scăpat.

Episodul balonului chinezesc a crescut și mai mult temperatura relațiilor dintre Statele Unite și China, care oricum se circumscriu unei realități politice de tip Război Rece.

Diana Șoșoacă – „senatoarea-fenomen”, cum o aclama propaganda rusă, și una dintre vocile care cer apăsat RoExit –, este la a treia vizită la Ambasada Rusiei la București în ultimul an.