Opinii

Președintele Iohannis declară că a înțeles mesajul trimis pe Facebook. Evident, nu e așa. Observația elementară după care într-o țară liberă o hotărâre judecătorească se pune în aplicare, iar într-o țară cu libertăți simulate mai vorbim, trebuia să-i fie clară președintelui de la bun început.

Puțin probabil ca jocul alegerilor să se reseteze pentru liberali. Deocamdată. Pentru că nimeni nu garantează că Orban chiar va fi candidatul ales în final.

Cînd Lucian Boia a publicat o carte cu titlul „De ce este România altfel?” s-au găsit destui care să bombăne patriotic: ba că suntem altfel, dar aşa cum toate ţările sunt altfel, ba ca nu suntem chiar aşa de altfel, ba că suntem altfel, dar în sens pozitiv etc. Mie personal, lectura cărţii mi-a priit.

Sunt gesturi in viata politicienilor care le distrug pe veci cariera si credibilitatea. Cind a lustruit clantele Antenei 3, spunind ca “libertatea de exprimare in media nu poate fi suprimata pentru banale motive administrative”, presedintele Iohannis a facut pasul fatal spre prapastie. Putin probabil sa mai iasa vreodata de acolo.

În mod deliberat președintele a renunțat să-și mai facă datoria constituțională de a apăra statul, legea și ordinea de drept. S-a pus implicit în serviciul unui grup infracțional organizat. A subminat fără motiv autoritatea unei instituții a statului, implicit a statului român în ansamblul său. A fost, indirect, complice la nepunerea în executare a unei hotărâri judecătorești rămase definitive.

Nu cred ca surprinde pe nimeni circoteca facuta de Antena 3 pe tema evacuarii si manipularea cu atentatul la libertatea de exprimare. Ciracii lui Felix cel Condamnat au un indelung exercitiu la capitolul victimizarii politice, am si uitat de cite ori au pus pe ecran patratelul cu numarul de zile ramase pina la inchidere.

În România s-au strâns peste 800.000 de semnături necesare modificării Constituţiei în sensul de a interzice căsătoriile între persoane de acelaşi sex.

În România, Biserica se implică activ în­tr-un demers de modificare a Cons­ti­tu­ției, invocând motivații morale.

De mai multe săptămâni, un „organism ca­re însumează asociaţii civice şi re­li­gi­oase“, numit Coaliţia pentru Familie şi Cons­tituţie, a iniţiat, parcurgând etapele prevăzute de lege, o campanie de strân­ge­re de semnături pentru modificarea Cons­tituției României.

Ce s-a întâmplat în ultimii ani în Moldova e efectul unui sistem în care o clică redusă de politicieni și oameni de afaceri locali controlează economia prin taxarea fluxurilor de capital ce intră și ies din țară, acumulând frustrare publică, eliberată apoi periodic prin răbufniri sociale.

Putem vorbi despre o adaptare a reacțiilor NATO în fața unor noi amenințări de genul unui război hibrid și despre un nou model de descurajare? Sunt suficiente măsurile Alianței? Este Rusia descurajată? Nu prea.

Continuarea bombardării pozițiilor kurzilor sirieni riscă să acrediteze ideea potrivit căreia participarea Turciei la coaliția împotriva Statului Islamic nu este decât un alibi pentru a împiedica emergența unui kurdistan sirian autonom.

În ce măsură gândirea de tip economic este caracteristică cercetării și în ce măsură îi influențează finanțarea și scopul?

Se impune inventarea și construirea unei societăți care să echilibreze creșterea economică cu sustenabilitatea și înflorirea umanității. Şi un nou mod de a face afaceri - nou tip de capitalism.

Iniţiativa legislativă cunoscută sub numele „Darea în plată“ sfidează logica economică şi contrazice, paradoxal, noţiunile juridice existente în dreptul românesc.

Patriotismul d-lui Puric pare sincer, dar are criterii aleatorii și funcționează idiosincratic. În fața vecinilor care te-au violat, virtutea se înmoaie; în fața aliaților care te-au ajutat, obrăznicia se umflă.

Singurii alergători de cursă lungă care s-au angajat în combaterea corupției sunt procurorii DNA și o parte a corpului de judecători.

Absența cvasi-totală a Palatului Cotroceni din spațiul public face ca dezbaterile majore care ar trebui să aibă loc în societate să dispară cu desăvârșire.

Continuăm să fim sfidați cu nerușinare de o „elită“ de impostori și infractori, grupați în partide, ministere, universități, „academii“ etc. Ministrul Educației, d-l Adrian Curaj, are, se pare, aproape toate calitățile, mai puțin aceea sugerată de numele său. În schimb, e abil în a pasa răspunderea.

Ceea ce s-a întâmplat ieri la Antena 3 nu este un atentat la libertatea presei. Iar Antena 3 nu e victimă, cel puţin nu a Justiţiei, nu a vreunei instituţii a statului. Eventual, victimă a propriului patronat.