Opinii

Cazul de plagiat făcut public în ultima vreme, cu textele puse la dispoziţia cititorilor pe site-ul ziarului Gândul, ne permite să confruntăm sistematic textul-sursă (Dumitru Diaconu, Curtea penală internaţională. Istorie şi realitate, All Beck, 1999) cu textul-ţintă (Victor Ponta, Curtea penală internaţională, teză de doctorat, 2003) şi să evaluăm tehnicile şi strategiile preluării masive de fraze şi paragrafe.

Cateva observatii privind situatia creata de puciul parlamentar din 3-6 iunie, 2012. Plus o nota privind pasii strategici umatori. Despre definirea situatiei • In arena istoriei Romaniei contemporane se confrunta doua modele sociale, economice si umane ce nu pot coexista in acelasi spatiu politic: statul de drept si statul cleptocratic-oligarhic-autoritar. Viitorul Romanei se decide in functie de care model va castiga confruntarea. Mai precis se infrunta doua minoritati: sustinatorii statului de drept si sustinatorii statului cleptocratic-oligarhic-autoritar. Doua tipuri umane, doua filozofii de viata, doua atitudini. Unii pot functiona si prospera intr-un sistem, ceilalti intr-altul. Intre cele doua tabere nu exista reconciliere, nu exista mediere. Poate exista o incetare pasagera a focului, dar nu mai mult. Uman, social si politic, sunt doua modele existential-ireconciliabile.  

Nu stiu daca "varanul nebun" (perfecta sintagma lui Florin Negrutiu!) isi va duce pana la capat planul de cucerire a Romaniei. Nu stiu daca pe 29 iulie vor prevala marile erori comise de Traian Basescu, in urma carora a ajuns astazi atat de vulnerabil, sau apararea efectelor singurului sau mare merit, emanciparea justitiei, adevarata cauza a suspendarii.

O ordine constituțională se construiește în zeci de ani și poate fi distrusă în câteva zile. Este imposibil să prevezi consecințele ieșirii dintr-un cadru constituțional, dar cel mai mare este riscul abuzurilor unei majorități împotriva diverselor minorități, inclusiv cele politice, civice sau de opinie. Două partide politice, PSD și PNL, susținute de parlamentari UDMR, UNPR, ai minorităților naționale și independenți, au abuzat de puterea pe care o dețineau la nivel parlamentar și guvernamental pentru a controla toate celelalte instituții ale Statului cu excepția, probabil de moment, a Justiției. Amenințarea la adresa tuturor instituțiilor independente contrazice echilibrul între puterile statului fără de care nu există regim democratic. Încălcarea flagrantă a unor legi și regulamente, modificarea unor prevederi legale cu o rapiditate fără precedent și mai ales blocarea controlului constituționalității tuturor acestor legi și situații create în aceste câteva zile au dus la ieșirea din ordinea constituțională care exista în România din decembrie 1991.

Pe vremuri, când nu puteam avea proba contrară, credeam despre noi, românii, că suntem repetenți la morală, dar stăm onorabil la deșteptăciune. Anii din urmă m-au vindecat în bună parte de iluzia asta. Una din marile mele surprize a fost să-l văd pe generalul Pleșiță într-un interviu. Bănuiam că în personajul acela faimos, tartorul care-i făcea pe toți să tremure, omul cu care Nicolae Breban purta discuții persuasiv-subtile, se ascundea o eminență cenușie, un fel de șahist care vede cu douăzeci de mutări înainte. Aiurea! Nu era decât un plutonier-major, un Moș Teacă pălăvrăgind ca la berărie, debitând platitudini colosale, umflat de importanța pe care, acum, nu și-o mai putea atribui decât el însuși.

Într-o ţară civilizată, în care oamenii nu se mănâncă unii pe alţii şi nici nu-şi dau în cap la colţ de stradă, politica e şi ea un joc normat, la fel ca jocul de şah.

Esenta raului in aceste zile o gasim in anularea democratiei bazata pe echilibrarea puterilor in stat dupa clasicul principiu check&balance. De exemplu, daca Parlamentul adopta o hotarare care incalca legea fundamentala, adica setul de reguli aflat la baza arhitecturii unui stat, o alta institutie trebuie sa-i poata cenzura abuzul. In cazul nostru, de asta se ocupa, pana mai ieri, Curtea Constitutionala sau Avocatul Poporului. Acum, abuzul nu mai poate fi cenzurat. Exista un punct insa unde logica se blocheaza in doua intrebari: Cine-l cenzureaza pe cenzor? Cine-i cenzorul?

Guvernul a modificat Legea referendumului prin Ordonanta de urgenta, alta!, dupa aceea ( de ieri), prin care au fost reduse  atributiile Curtii Constitutionale. Scopul: conditiile pentru demiterea presedintelui devin atit de simple incit USL poate pleca linistit in vacanta. Ce contine exact modificarea? S-a eliminat atit conditia prezentei la vot (50%plus 1) pentru ca referendumul sa fie declarat valid, cit numarul voturilor necesare pentru demitere. Astfel, presedintele poate fi demis cu majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetatenilor care au participat la referendum si nu cu majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi pe listele electorale, si referendumul este valid indiferent de prezenta.

În urmă cu câteva zile aș fi început altfel, cu speranța că un sâmbure de rațiune se mai agață de argumente, cazuistică și principiile care animă, îndeobște un stat funcțional. Cu exemplul Verfassungsgericht.