22 PLUS, nr 335: Noul cadru financiar multianual

Theodor Stolojan | 20.03.2012

Pe aceeași temă

Partidul Popular European, prin deputaţii săi, care reprezintă cel mai numeros grup politic din Parlamentul European, susţine creşterea resurselor financiare pentru 2014-2020.

În perioada 2012-2013, Uniunea Europeană va definitiva şi adopta cadrul financiar multianual 2014-2020 (CFM). În prezent, UE se află în ultimii doi ani ai exerciţiului CFM pentru anii 2007-2013.

CFM reprezintă instrumentul principal al UE de planificare strategică, prin care sunt definite resursele financiare şi alocarea acestora pentru principalele activităţi ale UE în perioada 2014-2020. Bugetul detaliat al fiecărui an trebuie să se încadreze în cifrele prevăzute prin CFM.

Definitivarea şi adoptarea CFM 2014-2020 înseamnă un proces complex de analize, fundamentări şi negocieri, desfăşurat atât la nivelul instituţiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul şi Parlamentul European), cât şi la cel al statelor membre. Acest proces, în esenţă politic, stabileşte priorităţile UE într-un cadru financiar.

Prin urmare, putem afirma că procesul de definitivare şi adoptare a CFM 2014-2020 cuprinde două componente interdependente: definirea strategiei UE pentru 2014-2020; convenirea nivelului resurselor financiare şi alocarea acestora, în concordanţă cu direcţiile de acţiune şi obiectivele precizate prin strategie.

Referitor la prima componentă: statele membre ale UE au definit strategia dezvoltării Uniunii în perioada 2014-2020, prin documentul principal Europa 2020. Reamintim că statele membre au fixat ca principal obiectiv strategic transformarea UE într-o economie inteligentă, sustenabilă şi inclusivă.

Pe această bază, efortul de definire a strategiei UE este continuat la nivelul instituţiilor europene şi al statelor membre prin precizarea politicilor europene prin care să fie atinse obiectivele strategice ale UE în perioada 2014-2020. Astfel, de pildă, au fost elaborate documente cu privire la politica de coeziune şi la politica agricolă comună, extrem de importante pentru România, care este una dintre ţările principale beneficiare ale fondurilor cu aceste destinaţii. Procesul de negociere a politicilor europene ale UE pentru 2014-2020 este în curs.

A doua componentă: convenirea nivelului resurselor financiare şi alocarea acestora este puternic marcată de faptul că UE nu are un sistem propriu de venituri, cu excepţia veniturilor din taxe vamale şi a unor venituri decurgând din aplicarea politicii agricole comune. Dar aceste venituri proprii reprezintă doar o mică parte din resursele financiare mobilizate la nivelul bugetului UE. Majoritatea resurselor financiare provine din vărsămintele efectuate direct de către statele membre din veniturile din TVA şi cote procentuale din venitul naţional brut.

Deşi există propuneri pentru introducerea unui sistem propriu de venituri ale UE, care să nu mai depindă de aprobarea parlamentelor naţionale, deocamdată nu s-au făcut paşi concreţi în această direcţie.

În consecinţă, nivelul resurselor financiare ce se va conveni pentru 2014-2020 rămâ­ne, prin excelenţă, un rezultat al negocierilor la nivelul statelor membre şi al instituţiilor europene, exprimat sub forma unui procent din venitul naţional brut al statelor membre (până în prezent, acest procent a fost puţin peste 1 la sută).

De aceea, nu întâmplător, cea mai dificilă negociere va fi exact aceea privind nivelul resurselor financiare pentru perioada 2014-2020. Criza financiară, încă nedepăşită, a influenţat poziţia unor state membre care susţin ca măsurile de austeritate luate de către acestea să se reflecte şi în resursele financiare ale UE. Unele state membre propun chiar ca resursele financiare pentru CFM 2014-2020 să fie sub nivelul celor din CFM 2007-2013.

Partidul Popular European, prin deputaţii săi, care reprezintă cel mai numeros grup politic din Parlamentul European (PE), susţine creşterea resurselor financiare pentru 2014-2020, având ca argument principal faptul că bugetul UE este în primul rând un buget de investiţii (95% din cheltuieli) şi că orice euro investit într-o regiune sau alta a UE are un impact asupra altor regiuni şi reprezintă un mijloc de depăşire a crizei. Acest punct de vedere a fost confirmat şi prin votul PE, dat încă din anul 2011, asupra opiniei PE cu privire la CFM 2014-2020.

Obiectivul strategic al României, în cadrul negocierilor cu privire la CFM 2014-2020, este creşterea fondurilor alocate programelor importante pentru România şi, în primul rând, prin politica de coeziune şi politica agricolă comună (în CFM 2007-2013, această sumă este de peste 34 miliarde euro).

În cadrul noii politici de coeziune, PPE susţine propunerile Comisiei Europene cu privire la: introducerea contractelor de parteneriat între statele membre şi CE pentru folosirea optimă a fondurilor de coeziune, în scopul atingerii obiectivelor din strategia Europa 2020; alocarea unor sume pentru proiectele mari de investiţii europene destinate conectării Europei; introducerea unei noi structuri a regiunilor eligibile pentru proiecte finanţate şi cu fonduri europene - regiuni mai puţin dezvoltate, regiuni în tranziţie şi regiuni dezvoltate. Unele delegaţii de deputaţi din cadrul PPE doresc însă ca noile categorii de regiuni să nu conducă la scăderea fondurilor care erau destinate regiunilor mai slab dezvoltate.

România şi alte ţări au rezerve serioase cu privire la propunerea de limitare a fondurilor alocate unui stat membru, în cadrul politicii de coeziune, la 2,5% din produsul intern brut, faţă de 4%, cât este limita în prezent.

De asemenea, există rezerve faţă de propunerea de suspendare şi eventual reducere a fondurilor alocate, în cazul neatingerii unor obiective convenite prin contractele de parteneriat.

PPE doreşte să menţină cei doi piloni ai politicii agricole comune şi pentru perioada 2014-2020: primul pilon vizează mecanismele de sprijin direct al agriculturii, cu deplasarea accentului spre susţinerea unui anumit venit pentru ferme, condiţionat de respectarea de către acestea a anumitor politici, ca, de exemplu, cele de mediu; cel de al doilea pilon priveşte dezvoltarea rurală.

Şi în acest caz, România, ca şi alte ţări, are interesul ca egalizarea sumelor de care beneficiază fermele din statele membre să se producă cât mai curând, iar fondurile pentru dezvoltare rurală să nu fie micşorate.

PPE este hotărât ca, prin deputaţii din grupul PPE, precum şi prin reprezentanţii statelor membre, unde guvernele sunt politic susţinute de partidele membre ale PPE, să acţioneze cu flexibilitatea necesară pentru încheierea negocierilor şi adoptarea CFM 2014-2020.

Theodor Stolojan este deputat în PE din 2007, iar în perioada 1991-1992 a fost prim-ministrul României.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22